Festivalul Internațional Orașul și Literatura

În perioada 4-7 februarie 2016, la sediul Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, București) se va desfășura prima ediție aFestivalului Internațional Orașul și Literatura. Evenimentul urmărește promovarea prozei contemporane în spațiul public. Participă scriitorii Radu Aldulescu, Cristina Andrei, George C. Dumitru, Cristian Fulaș, Bogdan Ghiu, Nora Iuga, Cosmin Perța, Petru Istrate, Andreea Răsuceanu, Octavian Soviany, Anca Vieru și Bogdan Suceavă (România), Margo Rejmer și Bogumil Luft (Polonia), și Christian Haller (Elveția). Invitați speciali ai festivalului sunt actorul Marcel Iureș, care va prezenta una dintre serile festivalului și fotograful Andrei Păcuraru, care va expune o serie de portrete ale autorilor prezenți. Moderatori: Carmen Mușat, Ovidiu Șimonca, Alina Purcaru (Observator Cultural) și Marcel Iureș. Organizatori: Gestalt Books și Observator Cultural. Sponsori: Reea, Moldmetal Trading, Gedaco Invest și Carpați Motors. Parteneri: Institutul Cultural Român, TVR 2, Teatrul ACT, Cartea Românească, Polirom, Sport Total FM, SemneBune, Libris.ro, LibHumanitas, Poesis Internațional, Radio România Cultural, Institutul Polonez București, Nemira, Institutul Blecher, Asociația Națională pentru Arte Vizuale (ANAV) .   Program: JOI, 4 FEBRUARIE 2016 Nora Iuga Radu Aldulescu Cristina Andrei Bogdan Suceavă (proiecție HD) moderatori: Carmen Mușat &                     Ovidiu Șimonca   VINERI, 5 FEBRUARIE 2016 Octavian Soviany Bogumil Luft George C. Dumitru Petru Istrate moderatori: Carmen Mușat &                     Ovidiu Șimonca   SÂMBĂTĂ, 6 FEBRUARIE 2016 Bogdan Ghiu Andreea Răsuceanu Christian Haller moderatori: Marcel Iureș &                     Alina Purcaru   DUMINICĂ, 7 FEBRUARIE Cosmin Perța Margo Rejmer Cristian Fulaș Anca Vieru moderatori: Carmen Mușat &                     Ovidiu Șimonca   Cu această ocazie va lansat și volumul ORAȘUL – ANTOLOGIE DE PROZĂ, care cuprinde texte ale autorilor invitați și un interviu cu Marcel Iureș, cu o prefață de Carmen Mușat. Accesul publicului este liber, în limita locurilor...

Nobel pentru Literatură: fapte și cifre

Din 1901, au fost acordate premii Nobel pentru Literatură în 107 ani. Premiul nu a fost acordat în următorii ani: 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 şi 1943.  Premiul Nobel pentru literatură a fost acordat ex-aequo de patru ori în istorie: 1904 – Frédéric Mistral, José Echegaray, 1917 – Karl Gjellerup, Henrik Pontoppidan, 1966 – Shmuel Agnon, Nelly Sachs, 1974 – Eyvind Johnson, Harry Martinson. Cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru literatură este Rudyard Kipling, care avea 42 de ani la data decernării distincţiei (1907). Cel mai în vârstă deţinător al premiului Nobel pentru literatură este Doris Lessing, care avea 88 de ani la data premierii, în 2007. 13 femei au primit premiul Nobel pentru literature: 1909 – Selma Lagerlöf, 1926 – Grazia Deledda, 1928 – Sigrid Undset, 1938 – Pearl Buck, 1945 – Gabriela Mistral, 1966 – Nelly Sachs, 1991 – Nadine Gordimer, 1993 – Toni Morrison, 1996 – Wislawa Szymborska, 2004 – Elfriede Jelinek, 2007 – Doris Lessing, 2009 – Herta Müller, 2013 – Alice Munro. 2 persoane care au refuzat această distincţie: în 1958, premiul a fost refuzat de Boris Pasternak. Jean Paul Sartre a refuzat premiul Nobel pentru Literatură în 1964. Un posesor surpriză al premiului Nobel pentru literatură este Winston Churchill (1953) Hemingway a primit, în 1954, premiul Nobel pentru „măiestria artei naraţiunii, mai nou arătată în «Bătrânul şi marea» şi pentru influenţa pe care a exercitat-o în literatura contemporană”. Nominalizările la premiul Nobel sunt ţinute secrete timp de 50 de ani. Limba engleză este cea mai populară printre laureaţii premiului Nobel pentru...

Premiul NOBEL pentru Literatură 2015: Svetlana Aleksijevitj

Premiul NOBEL pentru Literatură 2015: „scrierile ei polifonice, un monument închinat suferinței și curajului în vremurile noastre” Svetlana Aleksievici s-a născut pe 31 mai 1948, în oraşul Ivano-Frankivsk din Ucraina, dintr-un tată belarus şi o mamă ucraineană. După serviciul militar al tatălui, familia s-a mutat în Belarus, unde ambii părinţi au lucrat ca profesori. După ce şi-a terminat studiile, Svetlana Aleksievici s-a dedicat carierei de profesor şi jurnalismului. Între 1967 şi 1972, a studiat jurnalismul la Universitatea din Minsk. Din cauza poziţiilor sale critice, a fost obligată, după ce a obţinut diploma universitară, să accepte un loc de muncă la un ziar de provincie, în Brest, un oraş aflat în apropiere de graniţa poloneză. Ulterior, a putut să revină în Minsk, unde şi-a găsit de lucru la cotidianul Sel’skaja Gazeta. Practicând genuri literare diverse, Svetlana Aleksievici s-a inspirat din activitatea depusă de Sophie Fedorcenko (1888 – 1959), o infirmieră devenită cunoscută graţie jurnalului ei de front, ce a documentat dramele trăite de soldaţii ruşi în timpul Primului Război Mondial, dar şi din lucrările scriitorului belarus Ales Adamovici (1927 – 1994), autor al unor lucrări documentare despre război. Timp de mulţi ani, s-a documentat şi a strâns materiale pentru prima ei carte, „U vojny ne ženskoe lico” („Războiul nu are chip de femeie”, 1985), ce a avut la bază interviuri cu câteva sute de femei care au luptat în Al Doilea Război Mondial. Volumul ei „Černobyl’skaja molitva” („Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor”), apărut în 1997, are ca subiect central dezastrul nuclear de la Cerbobîl şi consecinţele sale. Pe de altă parte, volumul „Sinkovîe malciki” („Copii de zinc”, 1990) tratează subiectul războiului din Afganistan dus de fosta URSS din 1979 până în 1989. O altă lucrare a ei, „Zacearovannîie smertiu” („Fermecaţi de moarte”, 1994) se bazează, ca şi alte volume ale sale, pe interviuri. Cel mai recent volum al scriitoarei belaruse,...

Suspans în aşteptarea premiului Nobel pentru Literatură

An de an, pe ultima sută de metri, speculațiile despre laureatul premiului Nobel pentru Literatură devin tot mai aprinse. Din nou, cum ne-am obișnuit în ultimii ani, casele de pariuri îi cotează pe următorii autori: japonezul Haruki Murakami, americanii Philip Roth și Joyce Carol Oates, kenyana Ngugi wa Thiong’o și belarusa Svetlana Alexievich.  Anul trecut, câștigătorul a fost romancierul francez Patrick Modiano, a cărui activitate a fost una dintre cele mai discutate în literatura franceză din anii ’60. Haruki Murakami este unul dintre cele mai populari scriitori din lume de ficțiune, autorul de romane cu accente mai pregnante ca “1Q84” și “Cronica păsării-arc.” Cu toate acestea, unii critici literari spun că opera sa nu se încadrează în tendințele acordate de Academia Suedeză.   Cine va fi câștigătorul, vom afla peste nu multă vreme. Pariurile la: ladbrokes.com Svetlana Aleksijevitj 5/1 Haruki Murakami 6/1 Ngugi Wa Thiong’o 7/1 Philip Roth 8/1 Joyce Carol Oates 12/1 Adonis 16/1 Ismail Kadare 16/1 Jon Fosse 20/1 Ko Un 20/1 Peter Handke...

Dan Lungu la Festivalul Internațional de Literatură Passa Porta

Dan Lungu, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, va participa la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură Passa Porta, desfăşurat la Bruxelles, în perioada 26-29 martie, alături de scriitori ca J.M.G. Le Clézio, Ian McEwan, Julia Kristeva sau Frédéric Beigbeder. Duminică, 29 martie, la ora 13.00, Dan Lungu va avea împreună cu scriitorul ceh Jiří Hájíček un dialog pe tema pendularării între provocările prezentului şi nostalgia trecutului. Ambii scriitori est-europeni au adus în prim-plan istoria comunismului în romanele lor. Jiří Hájíček a scris un roman, multiplu premiat, despre colectivizarea agriculturii, iar Dan Lungu a atras atenţia presei internaţionale cu excelenta sa satiră Sînt o babă comunistă! (Polirom, 2007 – colecţia „Ego. Proză”, 2010 – colecţia „Fiction Ltd.”, 2011 – colecţia „Top 10+”. Discuţia va fi moderată de autorul belgian Peter Vermeersch. Tot duminică, 29 martie, ora 17.00, la Cinéma Aventure Bruxelles, va avea loc proiecţia filmului Sînt o babă comunistă!, ecranizarea romanului omonim al lui Dan Lungu, în regia lui Stere Gulea. Proiecția va fi urmată de o discuţie cu spectatorii. Evenimente sînt realizate cu sprijinul ICR Bruxelles şi al studiourilor Media Pro România. Unul dintre bestsellerurile Polirom, cu peste 20.000 de exemplare vîndute, romanul Sînt o babă comunistă! a fost tradus în peste zece limbi. Versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet, Franţa, 2008, iar versiunea poloneză a fost nominalizată la premiul pentru literatură central-europeană „Angelus”, în 2011. Sînt o babă comunistă! a fost adaptată cinematografic în regia lui Stere Gulea, după un scenariu de Stere Gulea, Lucian Dan Teodorovici şi Vera Ion. Filmul a fost lansat în cinematografele din ţară, în august 2013. În 2010, a avut loc premiera piesei de teatru „Baba comunistă”, un monolog susţinut de actriţa olandeză Theaa Rijsewijk şi regizat de Henk Kleinmeijer, pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda. În decembrie 2013, la Ateneul Tătăraşi din Iaşi,...