Herta Müller: “Mie îmi place mai mult să nu scriu”

Din nou, o critică dură la adresa netz-ului Securităţii La prima conferinţă de presă organizată la Bucureşti după câştigarea Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller, fiind invitată de Gabriel Liiceanu (foto) a deplâns din nou prezenţa în poziţii de comandă a foştilor securişti. “Dacă la ultima mea vizită, unui prieten care a venit la mine la hotel să mă invite la masă i s-au cerut actele pentru a completa un formular de vizită, ei sunt peste tot nu s-au dizolvat în aer”. Au posturi bune, se bucură de privilegii. Au căzut în picioare, cum s-ar zice. Ei îşi trăiesc a doua viaţă după dictatură”, a completat autoarea germană de origine română la conferinţa de presă care a avut loc la Intercontinental. Dacă e iar urmărită de ofiţerii unui serviciu care i-au fîăcut în tinereţe viaţa un calvar, s-a declarat nepăsătoare. “N-au decât să caute ce ochelari port, ce pantofi încalţ. Ei sunt un rău mai mare pentru România decât pentru mine“. Credeam, la fel ca toţi românii, a mai completat ea, că după căderea dictaturii “lucrurile se vor clarifica, dar ei continuă să facă un netz (o plasă) de interese, se cunosc între ei, se servesc reciproc. ” Fiind întrebată de unj ziarist român ce ar trebui să se întâmple în România ca să se întoarcă, a replicat ferm: “treaba acestei ţări nu e să mă simt eu bine, ci milioanele de români să se simtă bine în propria lor ţară.” „Oskar Patior era un om chinuit” Ziariştii germani nu au ratat tema la zi, impusă de Securitatea care nu doarme, nu moare, doar veghează: Oskar Pastior, colaborator. “S-au legat de un om zdrobit, proaspăt ieşit din lagăr. Pe timpul acela dacă nu scriai cum ţi se dictează, puteai să fii închis. Ce era să facă? Să se spânzure? Trebuie să ne uităm la toate circumstanţele raportărilor lui. Oricum,...

Securitatea loveşte şi fuge

Securitatea cea nouă şi cea veche l-a stigmatizat pe Oskar Pastior, punându-i pe frunte eticheta de informator. Un alchimist al cuvintelor, cum demult nu am mai citit (recomand Jaluzele deschise, jaluzele închise, apărută recent la editura ART), este pus la zid pentru un şantaj ordinar din vremuri apuse. Dosarul săunu ar fi apărut, dacă viaţa lui de gulag nu ar fi fost urcată pe postament literar de Herta Muller.  În Leagănul respiraţiei, poetul sibian este întruchipat în personajul Leo Auberg, un tânăr de 17 ani deportat într-un lagăr de muncă forţată. Dacă nu ar fi scris  laureata Premiului Nobel despre suferinţa acestui remarcabil prestidigitator al vorbelor, tovarăşii nu ar fi săpat în tenebre. Şi cât de mişeleşte au lovit, direct în presa germană, ştiind că autoare vine la Bucureşti. Nu întâmplător am lăudat editorialul lui Mihail Gălăţeanu care spune că Securitatea i-a dat Nobelul Hertei Müller Dacă nu ar fi ostracizat-o, poate autoarea nu ar fi dezvoltat aşa un complex al revoltei, în aproape 20 de cărţi. Aici a biruit şi hulita instituţie. În rest, apar doar anumite dosare, cele care convin serviciilor secretete. Ofiţerilor activi, foşti delatori ordinari, care colcăie prin administraţie, presă şi lumii afacerilor nu li se găsesc nici măcar o filă. Asta nu-i absolvă, pentru că vorba mea, timpul îi biruie pe toţi. HRISTOŞI SĂ FIŢI, NU VEŢI SCĂPA NICI ÎN...

De ce să mergi în week-end la BOOKfest?

Anul acesta, la Bookfest, Spania este ţară invitată. Astfel, vor fi prezenţi scriitorii Rosa Montero, Ray Loriga, Lorenzo Silva. Carme Riera,  Milagros Frías şi Paula Izquierdo. Cele mai importante evenimente din week-end: SÂMBĂTĂ 12 iunie 2010 ora 17:00 – Lansarea volumului Fata din Nazaret de Petru Popescu. Participă: Petru Popescu, Maia Morgernstern, Marius Tucă, Cristian Tabără, Grigore Arsene 12.30 – Monica Pillat, Minunea timpului trăit, Dinu Pillat, Aşteptând ceasul de apoi Invitaţi: Monica Pillat, Mircea Cărtărescu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu 13.00 – Mircea Cărtărescu, Frumoasele străine , Nimic, poeme Invitaţi: Mircea Cărtărescu, Dan C. Mihăilescu, Lidia Bodea 13.30 – Gabriel Liiceanu, Întâlnire cu un necunoscut Invitaţi: Gabriel Liiceanu, Vlad Zografi 14.00 – Sesiune de autografe Mircea Cărtărescu 14.30 – Dan C. Mihăilescu, Despre Cioran şi fascinaţa nebuniei Invitaţi: Dan C. Mihăilescu, Sorin Lavric, Lidia Bodea 16.00 – Sesiune de autografe Neagu Djuvara 16.30 – Herta Muller, Leagănul respiraţiei Invitaţi: Gabriel Liiceanu, Simona Kessler, Alexandru Şahighian, Rodica Binder, Denisa Comănescu Stand Corint: Lansare: Gândaculde Rawi Hage – urmată de sesiune de autografe 12.00:Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură de Andrei Oişteanu. Stand Polirom. Prezintă: Mircea Cărtărescu, Marius Chivu 12.30: Originalul Laurei de Vladimir Nabokov Prezintă: Robert Turcescu, Simona Sora, Veronica Niculescu, Bogdan-Alexandru Stănescu 14.00: Venea din timpul diez de Bogdan Suceavă Prezintă: Alistair Ian Blyth, Ovidiu Şimonca, Paul Cernat, Radu Voinescu, Lucian Dan Teodorovici 16.30: Primul volum din seria de autor „Henry Miller”: Sexus Prezintă: Cristian Teodorescu, Aurora Liiceanu, Bogdan-Alexandru Stănescu 18.30: Şedinţă de autografe Aurora Liiceanu şi lansarea volumului Patru femei, patru poveşti Stand CNSAS. Prezentarea volumului Scrisori din Câmpulung. Constantin Noica – Gheorghe Staicu, ediţia a II-a, de Ioan Crăciun (urmată de o discuţie legată de procesul lotului Noica – Pillat şi de perioada premergătoare acestuia). Invitaţi: Monica Pillat, Sorin Lavric, George Ardelean, Ioan Crăciun – moderatorul discuţiei 14.00-15.00 Nemira (stand) Sesiune de autografe: Paula...

Herta Müller – Leagănul respiraţiei

 Premiul Nobel pentru Literatură, 2009 „Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul său concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi“ Leagănul respiraţiei a avut o altă destinaţie. Scrierea Hertei Müller nu era programată să fie prima carte a unui laureat Nobel, nici să fie în ton cu opera care a consacrat-o. Trebuia să fie un volum de mărturii, dar moartea prematură ai eroului Oskar Pastior, poetul supravieţuitor al lagărului sovietic, a făcut ca ea să nu mai fie semnată în doi.  A fost predată editurii germane înainte de a primi Premiul Nobel. „În 2001, am început să-mi notez discuţiile mele cu foşti deportaţi din satul meu”, aminteşte unui reporter german.”Ştiam că Oskar Pastior fusese şi el deportat, şi i-am spus c-aş dori să scriu despre asta. A vrut să mă ajute cu amintirile lui. Ne-am întâlnit regulat, el povestea şi eu notam. Curând însă a apărut şi dorinţa să scriem împreună cartea.“ În 2004, ea şi cu Oskar Pastior, împreună cu Ernest Wichner, au plecat într-o călătorie documentară în Ucraina, în locurile unde existaseră cîndva lagărele staliniste. Într-un alt interviu, Herta Müller vorbeşţe despre „fericirea tristă“ a lui Pastior la revederea lagărului unde muncise şi flămânzise timp de patru ani, mereu la limita dintre  viaţă şi moarte. „Pentru călătorie îşi cumpărase o salopetă. De ce oare? Doar nu trebuie să mai munceşti acolo – i-am spus, şi-am râs amândoi. Acolo, în lagăr, s-a purtat ca unul întors acasă. Lagărul era tinereţea lui.“ În 2006, Oskar Pastior a murit. „După moartea sa, am fost ca paralizată… Abia după un an m-am decis cu greu să mă despart de «noi» şi să scriu singură un roman. Dar n-aş fi putut-o face fără detaliile lui Oskar Pastior din viaţa cotidiană de lagăr.“ Dacă în trecut Herta Müller a prelucrat experienţe personale şi elemente...