Jules Verne – Cinci săptămâni în balon

Cinci săptămâni în balon este primul roman în care Jules Verne mixează ingredientele de succes care l-au făcut repede celebru: povestiri pline de aventuri şi descrieri geografice, istorice şi de tehnologie. „Cinci săptămâni în balon” oferă cititorilor o viziune extraordinară asupra Africii, care, la vremea apariţiei cărţii, nu era cunoscută europenilor. Un savant, Dr. Samuel Ferguson, însoţit de discipolii săi în frunte cu Joe şi Richard „Dick” Kennedy, îşi propune să traverseze continentul african – care nu fusese încă pe deplin explorat – cu ajutorul unui balon cu aer cald umplut cu hidrogen. El a inventat un mecanism care, prin eliminarea necesităţii de a elibera gaze sau arunca peste bord balast pentru a controla altitudinea lui, permite efectuarea unor excursii îndelungate. Această expediţie are menirea de a uni călătoriile întreprinse de Sir Richard Burton şi John Hanning Speke în Africa de Est cu cele ale lui Heinrich Barth în regiunile din Sahara şi Ciad. Calatoria începe în Zanzibar pe coasta de est, şi trece peste Lacul Victoria, Lacul Ciad, Agadez, Timbuktu, Djenné şi Ségou la St Louis… De acelaşi autor Ocolul Pământului în optzeci de zile. (Colecţia...

Jules Verne – Ocolul Pământului în optzeci de zile

Unul dintre cele mai celebre romane semnate Jules Verne, Ocolul Pământului în optzeci de zile spune povestea unui aventurier ce pariază că poate face o expediţie inedită, aşa cum se anunţă din titlu. Londra, 1872. Phileas Fogg este un nobil burlac care, deşi are o avere însemnată, preferă să trăiască modest. Fogg pare a fi un tip ciudat, căci îşi concediază valetul pentru simplul motiv că acesta nu i-a încălzit suficient de bine apa pentru ras, într-o dimineaţă. Dar acest lucru subliniază, de fapt, rigurozitatea aproape matematică a obiceiurilor sale şi atenţia deosebită pe care o acordă detaliilor. Într-o zi, îi atrage atenţia un articol ce declară posibilă călătoria în jurul lumii, într-o perioadă de optzeci de zile, datorită deschiderii unui nou tronson de cale ferată, în India. Asta îi trezeşte lui Fogg pofta de aventură, căci pariază pe 20.000 de lire cu prietenii din clubul Reform din care făcea şi el parte că va reuşi să înconjure Pământul în acest termen, de optzeci de zile. Însoţit de noul său valet, francezul Passepartout, Fogg propune un itinerariu şi porneşte cu trenul din Londra la 2 octombrie 1872. Însă expediţia sa nu va fi ocolită de peripeţii… Romanul Ocolul Pământului în optzeci de zile a fost scris de către Jules Verne într-o perioadă destul de dificilă atât pentru el, cât şi pentru Franţa: în timpul războiului franco-prusac, perioadă în care autorul a fost înrolat în Paza de Coastă. De acelaşi autor Indiile negre. Goana după meteor. (Colecţia...

Jules Verne – Indiile negre. Goana după meteor

Indiile negre Acoperind un interval de timp de peste zece ani, acest roman urmăreşte aventurile comunităţii miniere Aberfoyle, de lângă Stirling (Scoţia). După ce citeşte o scrisoare primită de la un fost coleg, inginerul James Starr porneşte spre vechea mină Aberfoyle. Aici Starr îl întâlneşte pe Simon Ford, care, împreună cu familia (soţia Madge şi fiul Harry), trăieşte într-o căsuţă, chiar în inima minei… Şi este uimit să constate că Ford nu este un simplu miner, ci unul care a descoperit un important zăcământ de cărbune… O dată cu această descoperire, oraşul Stirling devine din nou prosper dezvoltându-se din ce în ce mai mult în jurul lacului Malcolm. Povestea prinde iarăşi viaţă când apare în prim-plan un nou personaj, orfana Nell. Ea este găsită în mină de către Harry şi adoptată apoi de familia minerului Ford. Însă fata ascunde un mister. Din păcate, nu îşi poate aduce aminte decât că nu a crescut în altă parte decât în acea mină… Goana după meteor Deşi a fost scris în 1901, romanul „Goana după meteor” a fost publicat abia în 1908, la trei ani după moartea autorului, fiind unul dintre cele şapte romane postume care au fost modificate semnificativ de către fiul romancierului, Michel Verne. E povestea rivalităţii dintre doi astronomi amatori dintr-un orăşel. Ei sunt martorii căderii unui meteor şi doresc să-şi asume meritul descoperirii separat. Iar când în scenă apare un alt om de ştiinţă, de data asta un inventator excentric, cei doi îşi dau seama că meteoritul căzut în localitatea lor nu este o simplă bucată desprinsă dintr-un corp cosmic, ci o adevărată comoară. Se crede că acest personaj, inventatorul, este născocirea lui Michel, fiul lui Verne… Şi această carte, precum toate scrierile semnate Jules Verne, a prezis ceva important: Statele Unite ale Americii numără astăzi 51 de state (faţă de 46 câte erau la momentul publicării cărţii,...

Jules Verne – Casa cu aburi

Romanul Casa cu aburi, semnat de Jules Verne, povesteşte călătoriile unui grup de colonişti britanici în India. Mijlocul lor de transport este o nouă invenţie a celebrului autor: o casă pe roţi trasă de o locomotivă mecanică în formă de elefant. Verne foloseşte acest mecanism pentru a purta mintea cititorului în India secolului al XIX-lea. Acţiunea romanului cuprinde importante date istorice şi comentarii sociale. Acţiunea are loc în preajma anului 1857, imediat după terminarea Revoluţiei Indiene împotriva dominaţiei britanice. Cartea a mai fost publicată şi cu un alt titlu, „Sfârşitul lui Nana Sahib”, ce se referă la apariţia în roman a unui personaj istoric real, liderul rebel Nana Sahib, un erou pentru indieni şi un ucigaş necruţător pentru englezi. Potrivit documentelor istorice, Nana Sahib a dispărut odată cu înfrângerea rebeliunii indiene. Jules Verne propune prin romanul său Casa cu aburi o versiune fictivă a vieţii vestitului lider indian. De acelaşi autor Burse de călătorie. (Colecţia...

Jules Verne – Burse de călătorie

Chiar în prima zi a anului 1903, revista franceză ‘Magasin d`Éducation et de Récreation’ începea să publice Burse de călătorie, un roman al lui Jules Verne care ilustrează proverbul „Banu-i ochiul dracului” sau butada „Totu-i bine când se sfârşeşte cu bine”. Venind în întâmpinarea gustului pentru fantezie ce se afirma la început de secol, când literatura realistă era încă la putere, prozatorul francez le propunea cititorilor povestea unui voiaj în care nimic nu e ceea ce pare. Le oferea o proză cu care mergea la sigur, pentru că se folosea de ingredientele nemuritoare ale romanului de aventuri. Invitaţi să pornească într-o călătorie pe Atlantic, spre Antile, cititorii deveneau însoţitori ai personajelor. Erau, fireşte, de partea personajelor pozitive, nouă studenţi ai colegiului londonez Şcoala Antiliană. Aceştia, originari din Insulele Antile, primesc burse de călătorie spre ţinuturile natale, drept pentru care se îmbarcă, împreună cu profesorul Horatio Petterson, la bordul unei nave care porneşte la drum spre arhipelag. Numai că întâmplarea – adică abilitatea scriitorului – face ca pe vaporul „Alert” să călătorească şi Harry Markel, fost căpitan de vas convertit în pirat, alături de confraţii săi nemiloşi, spaima mărilor şi oceanelor. Mizând în primul rând pe răsturnările de situaţie, Jules Verne îl distribuie pe Merkel într-un rol ce i-ar veni mănuşă oricărui pirat care se respectă. El vrea să le facă de petrecanie tinerilor ce merg spre casă, dar, aflând că aceştia vor beneficia de favorurile financiare ale unui bogătaşe, se comportă asemenea eroilor negativi din basmele populare, hotărând să-i ucidă numai după ce îi va lăsa fără ipotetica avere. De acelaşi autor Insula cu elice. (Colecţia...