Andrei Pleşu – Despre Noica. Noica inedit Centenar Constantin Noica – 1909/2009

Să ne imaginăm că Noica împlineşte 100 de ani. În jurul lui se adună, ca să-l sărbătorească, prietenii. Nu mulţi – cam cât membrii unei familii obişnuite. De fapt, e vorba chiar de o aniversare de familie, nu de una oficială. Fiecare musafir şi-a pregătit o scurtă cuvântare, pe care o rosteşte cu emoţie în faţa sărbătoritului. Deşi au teme diferite, micile discursuri evocă, toate, personalitatea maestrului şi amprenta lăsată de el, direct sau indirect, asupra celui care vorbeşte. Noica le mulţumeşte oaspeţilor făcându-le o surpriză: a descoperit într-un sertar nişte scrisori vechi, din secolul XX, şi citeşte din ele, spre deliciul asistenţei. Atmosfera, caldă, dar oarecum solemnă la început, se destinde. Soseşte şampania. Acum, musafirii sunt într-o dispoziţie de-a dreptul ludică. Cineva propune un concurs de versificaţie pornind de la o fotografie a maestrului… 2009 este anul Centenarului Constantin Noica, iar întâlnirea descrisă mai sus a avut loc în acest volum. După o Cronologie Constantin Noica, vorbesc Despre Noica Gabriel Liiceanu, Alexandru Dragomir, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Andrei Pleşu, Ioana Pârvulescu, Sorin Vieru, Sorin Lavric. Textele lor sunt urmate de o secţiune intitulată Inedit, care cuprinde o conferinţă şi o serie de scrisori ale lui Noica (adresate lui Alexandru Dragomir şi Alexandru Elian), apoi câteva scrisori primite de cel dintâi. Ultima secţiune poartă titlul O joacă în marginea unei...

Ioana Pârvulescu – Poveşti de dragoste la prima vedere

Cinci poveşti de dragoste la prima vedere. În prima veţi simţi parfum de crini regali. În cea de-a doua un puternic miros de terebentină. A treia aduce cu sine adieri de aripi nevăzute. A patra ceva „ascuns, cum numai marea” poate să nască. A cincea poveste aduce o mare de acoperişuri şi o miză. Când Gabriel Liiceanu, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu şi Ioana Pârvulescu sunt autorii poveştilor, nu-i exclus să faceţi un coup de foudre pentru carte. Bucuraţi-vă în tihnă de ea. Face parte dintre acele lucruri rare, care dacă n-ar exista ar trebui...

Maria Rilke Rainer – Îngerul păzitor

Poemele lui Rilke sunt asemenea sărbătorii, te scot din rutină şi din cenuşiul zilelor. Te consolează sau îţi dau putere. Te poţi simţi la adăpost sub aripile deschise ale îngerului păzitor sau îţi poţi ocroti îngerul ca pe un copil. Depinde de puterea privirilor interioare ale celui care parcurge aceste fărâme din marea poezie a lumii. Există ceva aproape magic în citirea lui Rilke. Poate e doar vraja poeziei. De acelaşi autor Povestire despre bunul...

Martin Page a venit la Bookfest să aducă o nouă poveste

Recunoscut ca o valoare a literaturii moderne, încă de la vârsta de 25 de ani, când a avut un succes enorm dată cu apariţia cărţii “M-am hotărât să devin prost”, Martin Page a fost ieri în Târgul Bucureştilor să ne spună poveşti despre adormit vigilenţa. Umflat cu pompa publicităţii, răsfăţat de media şi de cultura Recunoscut ca o valoare a literaturii moderne, încă de la vârsta de 25 de ani, când a avut un succes enorm odată cu apariţia cărţii “M-am hotărât să devin prost”, Martin Page a fost ieri în Târgul Bucureştilor să ne spună poveşti despre adormit vigilenţa. Umflat cu pompa publicităţii, răsfăţat de media şi de cultura Mcdonaldizării, pare o gogoaşă fără miez. Ioana Pârvulescu l-a prezentat ca oe un scriitor tânăr care disecă realitatea. Stilul său prinde. E tonic, direct,aşezat în realitate, inspirat din trăirile oricărui occidental. În epoca vitezei, 150 de pagini sunt recomfortante pentru mizantropi sau fetele bătrâne. Pentru aceştia scrie Martin Page. Şi scrie bine.   “- Tocmai am avut un accident, zise el. – Ah, ce tip de accident? – intreabă medicul Zetkin. – Un accident cu realitatea. Mai mult decât agresiunile, bolile şi accidentele de maşină, realitatea este marea furnizoare de răni, pagube şi suferinţe.” Cum şi le-a rezolvat Virgile, descoperiţi singuri....