Husserl Edmund – Cercetări logice. Partea a treia. Vol IV

„Un intelect care s-ar lăsa condus de alte legi decât legile logicii pure ar fi un intelect fără intelect. Daca definim intelectul, prin opoziţie cu sensibilitatea, ca facultate a actelor categoriale şi, pe lângă aceasta, ca facultate a exprimării şi semnificării ce se orientează în funcţie de aceste acte, devenind astfel «corecte», atunci legile generale înte¬meiate pe speciile acestor acte constituie esenţa definitorie a inte¬lectului. Poate că alte fiinţe privesc către alte «lumi», poate că sunt dotate cu alte «facultăţi» decât noi. Însă, dacă sunt fiinţe ce au în genere o viaţă psihică şi trăiri intenţionale cu toate diferenţele aflate aici în discuţie între percepţie şi imaginaţie, între intuiţia simplă şi categorială, între semnificare şi intuire, între cunoaşterea adecvată şi inadecvată, atunci ele au deopotrivă sensibilitate şi intelect şi «se supun» legilor acestora.“ (Edmund HUSSERL) Order Cercetări logice. Partea a treia. Vol II Preţ @ RON35,00 Qty: Adauga in cosul de...

Husserl Edmund – Cercetări logice. Partea a doua. Vol III

„Tocmai în spatele «de la sine înţelesurilor» se ascund cele mai dificile probleme; drept urmare, am putea merge până într-acolo încât să numim în genere filozofia – în chip paradoxal, dar nu fără un anume tâlc – «o ştiinţă a trivialităţilor». În tot cazul, e limpede că şi aici, ca de altfel pretutindeni, ceea ce pare trivial în primă instanţă se aratã a fi, la o privire mai atentă, o sursã a numeroase probleme cât se poate de adânci şi de complicate.“ (Edmund HUSSERL) Order Cercetări logice II Preţ @ RON47,00 Qty: Adauga in cosul de...

Husserl Edmund – Cercetări logice. Partea întâi. Vol II

După primul volum propedeutic, intitulat Prolegomene la logica pură (Humanitas, 2007), apare acum prima parte din al doilea volum, cuprinzând primele două Cercetări asupra fenomenologiei şi teoriei cunoaşterii. Obiectul primei Cercetări îl constituie expresiile şi semnificaţiile lor. Analiza fenomenologică serveşte la îndepărtarea echivocurilor, la clarificarea diverselor semnificaţii şi la fixarea funcţiei lor pentru cunoaştere. În a doua Cercetare, Husserl se ocupă cu problema abstractizării şi cu distincţia dintre obiectele individuale şi cele generale. (Acestea sunt câteva dintre elementele care stau la baza logicii pure şi a teoriei cunoaşterii.) Cercetările fenomenologice se doresc a fi independente de orice presupoziţie de natură metafizică, psihologică sau legată de ştiinţele naturii. Pe aceasta cale, Edmund Husserl speră să elaboreze un instrument util pentru întemeierea riguroasă a ştiinţelor, pentru transformarea lor în „ştiinţe filozofice“. Order Cercetări logice. Partea întâi. Vol II Preţ @ RON39,00 Qty: Adauga in cosul de...

Husserl Edmund – Cercetări logice. Vol I

Alaturi de Fiinta si timp a lui Martin Heidegger, Cercetarile logice reprezinta opera fundamentala a fenomenologiei. In aceasta lucrare, ce va fi publicata in traducere romaneasca in patru volume distincte, Edmund Husserl pune bazele unei directii de gandire care a dominat filozofia secolului al XX-lea, mai ales in spatiul continental. Edmund Husserl si-a elaborat complexa si nuantata pozitie pornind de la probleme logice si de teoria cunoasterii. Acestea fac obiectul primului volum al Cercetarilor logice, Prolegomene la logica pura, aparut la Halle in 1900, pe baza a doua serii de conferinte tinute in acelasi oras in cursul verii si al toamnei anului 1896. Logica este legata esential de stiinta autentica, intrucat isi asuma sarcina de a cerceta principiile ultime ale cunoasterii. Ea investigheaza posibilitatea pura a stiintei in genere si ofera stiintei reale norme si directive. Logica are deci un sens teleologic — de a fi artizanul elementelor fundamentale ale problematicii epistemologice — pe care nu si l-a valorificat potrivit in succesiunea diferitelor etape istorice, dar pe care il va cultiva magistral prin contributia lui Edmund...

Husserl Edmund – Experienţă şi judecată

„Genealogia fenomenologică a logicii descoperă că domeniul logicului este, în realitate, mult mai amplu decât cel tratat de logica tradiţională până acum, dezvăluind totodată temeiurile de esenţă ascunse din pricina cărora s-a produs o atare îngustare – şi ea face acest lucru tocmai întorcându-se la originile a ceea ce este numit «logic» în sens tradiţional. Astfel, ea nu vădeşte doar o serie întreagă de prestaţii logice, ce se află deja în joc în cuprinsul unor straturi unde tradiţia nu le-a văzut câtuşi de puţin până acum, arătând drept urmare că problematica logică tradiţională s-a instalat la un etaj relativ superior al edificiului pe care îl abordează, ci ea descoperă totodată că presupoziţiile ascunse – pe baza cărora evidenţele de nivel superior ale logicianului devin cu adevărat inteligibile în chip ultim, potrivit sensului şi legitimităţii lor – se găsesc de fapt tocmai în cuprinsul acelor straturi inferioare. Doar mergând pe această cale vom putea iniţia cu adevărat o confruntare cu întreaga tradiţie logică, şi doar astfel vom putea – ca un ţel mai îndepărtat al unei elucidări fenomenologice a logicii – să obţinem acel concept mai cuprinzător al logicii şi al logos-ului amintit mai devreme.“ (Edmund...