Salman Rushdie, Neagu Djuvara şi Andrew Davidson, vedetele Târgului de carte Gaudeamus 2009

Salman Rushdie, celebrul scriitor englez de origine indiană, cunoscut mai ales după publicarea „Versetelor satanice” (1988), considerate antiislamiste, fiind condamnat la moarte de un tribunal iranian în timpul Ayatollahului Khomeini, va fi prezent la Bucureşti, încă din prima zi a Târgului de carte Gaudeamus, care se va organiza la Romexpo, în perioada 25-29 noiembrie 2009. Scriitorul englez va lansa marţi 24 noiembrie, ora 19,00, la Teatrul Odeon, noua sa carte „Seducătoarea din Florenţa”, urmând ca a doua zi să se întâlnească şi cu cititorii de la Târg. Neagu Djuvara, autorul atât de îndrăgit în ultima vreme, mai ales de tineri, va lansa volumul „Amintiri şi poveşti mai deocheate”,   o colecţie de istorisiri selective despre anii adolescenţei sale, uitând interesat sau dezinteresat, exact momentul în care deţinea o serie de funcţii în primul guvern de după cel de-al doilea război mondial. Editura Alfa încearcă să forţeze publicul devorator de cărţi să adopte şi noua stea a book-marketingului american, scriitorul canadian Andrew Davidson, cel care a obţinut peste două milioane de dolari numai pe sinopsisul cărţii sale „Gargui”. Editorul român a investit doar în drepturile de autor 20.000 de euro, ca să nu mai spunem de publicitate. Păcat că nu a existat o traducere mai serioasă. Tot la Târgul Gaudeamus, Editura Paralela 45, care a dat o lovitură neaşteptată cu „Istoria critică a literaturii române” , încearcă să forţeze prin două sesiuni de autografe cu Nicolae Manolescu, noii tiraje. Cea mai absentă la capitolul lansări pare a fi Editura Corint, care continuă publicarea seriilor „Tunele”. Păcat că  Editura Brumar, care s-a remarcat prin ţinută şi titluri bine selectate, este în procedură de lichidare judiciară. Humanitas organizează evenimente, aşa cum ne-a obişnuit, în regim de metronom. Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Vladimir Tismăneanu vor fi prezenţi cu noi volume din genurile publicistice care i-au consacrat. Cartea „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”,...

Matilde Asensi – Ultimul Cato

În ciuda aparenţelor, studiul manuscriselor nu este cea mai paşnică ocupaţie. Sora Ottavia Salina descoperă acest adevăr după ce acceptă misiunea insolită propusă de superiorii ei de la Vatican: descifrarea tatuajelor de pe cadavrul unui etiopian suspectat de crime împotriva Bisericii. Indiciile principale, şapte cruci şi şapte litere greceşti, conduc investigaţia într-o direcţie surprinzătoare: Purgatoriul lui Dante Alighieri. Citită printre rânduri, faimoasa operă literară îşi dezvăluie mesajul ascuns timp de şapte secole, iar ancheta de bibliotecă se transformă într-o călătorie de proporţii mitice. Făcând echipă cu un arheolog egiptean şi un căpitan din Garda Elveţiană, sora Salina va parcurge un ritual iniţiatic fabulos, ale cărui probe se desfăşoară în şapte oraşe ce simbolizează cele şapte păcate capitale: Roma – trufie, Ravenna – invidie, Ierusalim – mânie, Atena – lene, Constatinopol – avariţie, Alexandria – lăcomie şi Antiohia – defrâu. Eşecul înseamnă moartea. Succesul este răsplătit dincolo de orice aşteptări. În societatea contemporană femeile încă sunt puternic marginalizate, dar trebuie să spun că eu nu am suferit niciodată de această discriminare. Lucrurile se schimbă. Mă miră nu atât numărul mic al femeilor care scriu romane de aventuri, cât numărul foarte mic al romanelor care – cu excepţia lui Don Quijote – pot fi considerate pe bună dreptate echivalentul unui road movie. Perez-Reverte a deschis uşa, iar noua, celor care am intrat pe urmele lui, ne-a fost mult mai uşor. „O călătorie pasionantă într-un trecut cufundat în mister, ascuns sub vălul alegoriilor literare. Un roman care ne deschide ochii şi ne înfioară inimile.“ (James Rollins) „O aventură uluitoare, pe cât de spectaculoasă, pe atât de inteligentă, care valorifică perfect minuţioasa documentare istorică.“ (Booklist) „Cititorii sensibili la istorie – mai ales la cea a Bisericii, a societăţilor secrete şi a ritualurilor iniţiatice – vor găsi aici nenumărate delicii.“ (Publishers...

Janice Y. K. Lee – Profesoara de pian

În 1941, Will Truedale, un englez proaspăt sosit la Hong Kong, începe o relaţie pasională cu o eurasiană frumoasă şi dominatoare, Trudy Lang. Dar invazia japoneză are consecinţe tragice atât asupra celor doi îndrăgostiţi, cât şi asupra membrilor comunităţii anglo-americane, care vor experimenta, în zilele negre ale războiului, trădarea delaţiunea, laşitatea.Unsprezece ani mai târziu, Clare Pendleton, o tânără englezoaică provincială, de-abia căsătorită, ajunge la Hong Kong şi, sedusă de farmecul înaltei societăţii, se hotărăşte să dea lecţii de pian fiicei unor chinezi bogaţi, Melodie şi Victor Chen. Claire se îndrăgosteşte de un englez dezabuzat, angajat, în mod ciudat, ca şofer al familiei Chen. În curând, va constata că enigmaticul comportament al lui Will ascunde secrete şi traume în care sunt implicaţi mulţi din această beau monde supravieţuitoare a ocupaţiei japoneze. Janice Y. K. Lee a scris o carte ambiţioasă, care este, în acelaşi timp, roman istoric şi de iubire, de război şi de atmosferă, în tradiţia Pacientului englez şi a Americanului liniştit. „Un debut uluitor despre limitele iubirii şi ale supravieţuirii în timp de război şi, mai cu seamă, despre consecinţele alegerii făcute sub presiune.“ (Publishers Weekly) „O poveste minunată şi plină de rafinament. Ea reuşeşte exact ceea ce trebuie să reuşească un mare roman – să ne transpună înafara timpului şi a spaţiului, într-o lume în care simţim totul cu o extraordinară intensitate.“ (Elizabeth Gilbert, autoarea volumului Mănâncă, roagă-te, iubeşte) „N-am citit de mult un roman atât de elegant, de o asemenea adâncime psihologică şi cu o atât de rafinată redare a atmosferei epocii. Janice Y. K. Lee este o scriitoare extraordinară, iar romanul ei, imposibil de lăsat din mână.“ (Gary Shteyngart, autorul romanului Absurdistan) „Război. Iubire. Trădare. Lecţia nemiloasă a istoriei. Acestea sunt teme mari pentru un scriitor consacrat, dar iată că Janice Y.K. Lee, în primul ei roman, le dezvoltă şi le duce la capăt cu...

Dorin Cozan – Apocalipsa după Vaslui

Apocalipsa după Vaslui e o naraţiune savuroasă, greu clasabilă, dar care poate fi considerată fără probleme şi roman. Amestecul de parodie arhaizantă şi de jargon computeristic, bogat asezonat cu elemente ale societăţii româneşti de azi şi dintotdeauna, are bătaie lungă, trimiţând la o imagine a identităţii locale peste timp şi mode. Formula accesată este patafizică şi absurdistă, cu elemente ce trimit la Urmuz, la Păstorel Teodoreanu sau Luca Piţu. Savuros, textul amuză, bulversează şi captivează. Aproape sigur, nu va trece neobservat. În definitiv, dacă Mizilul a intrat cam de multişor în literatura română, Vasluiul de ce să mai aştepte? Order Apocalipsa după Vaslui Preţ @ RON15,00 Qty: Adauga in cosul de...

Elizabeth Gilbert – Ultimul bărbat american

Elizabeth Gilbert l-a văzut pentru prima oară pe Eustace Conway pe trotuarul din faţa apartamentului ei din New York. Venea tocmai din Carolina de Nord, avea o îmbrăcăminte din piele de cerb şi purta cuţit la cingătoare. I-a impresionat pe newyorkezi, evident, dar cel mai mult a impresionat-o pe ea: a scris un articol despre acest american care a renunţat la orice formă de confort modern pentru a-şi construi propria lume, în vârf de munte. La scurt timp, şi-a dat seama că nu e destul: un astfel de om merita o carte întreagă. În Ultimul bărbat american, Elizabeth Gilbert face portretul acestui erou contemporan care trăieşte, aşa cum ne-am dori mulţi dintre noi, în deplină armonie cu natura. Elizabeth Gilbert este autoarea cărţii Mănâncă, roagă-te, iubeşte, bestseller internaţional, vândut în 5 milioane de exemplare în întreaga lume. Din ediţia românească, publicată la Editura Humanitas în 2008, s-au vândut în mai puţin de un an 30 000 de exemplare. „Diabolic de bine scrisă… În Ultimul bărbat american, Elizabeth Gilbert afirmă destul de clar: este aproape imposibil să nu fii vrăjit de Eustace Conway, fie că eşti bărbat sau femeie… Isprăvile lui, bucuria şi vitalitatea lui par aproape miraculoase.“ (The New York Times Book Review) „Ultimul bărbat american reconstituie odiseea lui Conway. Gilbert vede în viaţa lui parabola timpului în care trăim, analizând modul în care cultura noastră ne vlăguieşte de tot ce ne este vital.“ (Chicago Tribune) „Sunt atât de multe motive pentru care trebuie să citiţi această carte… Citiţi-o pentru portretul unui bărbat care nu s-a despărţit nici de pământul de sub picioare, nici de cerul de deasupra capului.“ (Entertainment Weekly) De acelaşi autor...