Maria Rilke Rainer – Îngerul păzitor

Poemele lui Rilke sunt asemenea sărbătorii, te scot din rutină şi din cenuşiul zilelor. Te consolează sau îţi dau putere. Te poţi simţi la adăpost sub aripile deschise ale îngerului păzitor sau îţi poţi ocroti îngerul ca pe un copil. Depinde de puterea privirilor interioare ale celui care parcurge aceste fărâme din marea poezie a lumii. Există ceva aproape magic în citirea lui Rilke. Poate e doar vraja poeziei. De acelaşi autor Povestire despre bunul...

Eugene Ionesco – A rupe tăcerea

„Sunt asemeni lui Iov, omul care, pierzând divinitatea, priveşte spre golul rămas şi numai înţelege nimic. Singura forţă ce-mi rămâne este refuzul. Refuzul de a mă supune, de a accepta să dau libertatea pe linişte, pe anestezie – acest pact modern cu diavolul pe care atâţia oameni din ţările oprimate îl fac pentru «a fi lăsaţi în pace»”(Eugene Ionesco) De acelaşi autor Teatru XI Order A rupe tăcerea Preţ @ RON17,00 Qty: Adauga in cosul de...

Otto Rudolf – Despre numinos

Studiile care alcătuiesc lucrarea Despre numinos au, potrivit intenţiei autorului, menirea de a completa scrierea sa despre sacru. Ele sunt destinate sa explice „elementul numinosului prin exemple luate din experienţa religioasă, să-i arate importanţa pentru viaţa religioasă si pentru cultul religios, şi, pornind de la el, să arunce o lumină asupra celor mai profunde concepte religioase creştine, acelea de păcat, spirit şi carne, pierzanie şi nevoie de...

Radu Paraschivescu – Dintre sute de clişee

Fiecare luptă cum poate împotriva limbii în care se exprimă. Unul foloseşte anacolutul, altul pleonasmul. Unul vorbeşte „ca şi politician“, altul evocă filmele „care le-a văzut“. Printre formele rezistente de dispreţ la adresa limbii se numără însă şi clişeul, exprimarea şablonardă, platitudinea fioroasă. Rar ţi-e dat să deschizi un ziar şi să nu găseşti formule bătătorite până la nevroză. Puţini sunt cei care apar la televizor şi nu te îndeamnă să-ţi pliezi urechile. Până şi copertele de carte au devenit spaţii ale exprimării clişeizate. Un discurs bont pentru un public lobotomizat – iată reţeta succesului. O lume de plastic nu se poate simţi împlinită decât folosind o (nouă) limbă de lemn. Aşa stând lucrurile, Dintre sute de clişee este rezultatul unei exasperări care nu mai poate fi ţinută sub control. Radu Paraschivescu adună câteva zeci de clişee şi le supune tratamentului ironic. Cartea lui e un minidicţionar comentat de locuri comune, un bobârnac peste nasul celor care trec prin viaţă murmurând „Viaţa merge înainte“, „Speranţa moare ultima“ sau „Balonul e rotund“. De acelaşi autor Fanionul roşu Balul fantomelor Ghidul...

Kurt Vonnegut – Puşcăriaşul

Walter F. Starbuck ar fi putut deveni întruchiparea visului american. Fiu al unor imigranţi săraci care au renunţat la numele est-european Stankiewicz, greu de pronunţat, tânărul a beneficiat de ajutorul unui mare industriaş, care i-a plătit studiile la Harvard. Însă viaţa lui Walter este plină de răsturnări de situaţie şi de paradoxuri, astfel că la senectute acesta se pregăteşte să intre la închisoare. Nu e prima lui condamnare. Walter, mărunt oficial guvernamental, a mai stat în puşcărie şi după scandalul Watergate. Numai că, la scurt timp după eliberare, viaţa îi rezervă o surpriză: o reîntâlneşte pe Mary Kathleen, o iubită din tinereţe, care, deşi fără adăpost şi locuind în subteranele New Yorkului, conduce din umbră omnipotenta şi omniprezenta companie RAMJAC. Iar după moartea ei, Walter, legatar universal al lui Mary Kathleen, va da frâu liber viselor idealiste de demult. Vise pentru care lumea nu e pregătită şi pentru care Walter va trebui până la urmă să plătească… „O bijuterie… un roman matur, imaginativ –- probabil cel mai bun pe care l-a scris Vonnegut. Puşcăriaşul reprezintă un tur de forţă în prezentarea societăţii americane. Nu-l rataţi!“ (Playboy) „În cartea aceasta, Vonnegut nu iartă nimic!“ (People) „Kurt Vonnegut este scriitorul american cel mai viguros, cu o imaginaţie debordantă.“ (John Irving) De acelaşi autor Galapagos Cutremur în timp Un om fără...