Kurt Vonnegut – Cutremur de timp

De Anca Ionescu Lor, cititorilor de Vonnegut, li se adresează această „tocană”, cum însuşi scriitorul avea să-şi definească opera. Cartea „Cutremur de timp” („Time Quake”) nu e un roman, cum îl prezintă majoritatea criticilor, nu e o ficţiune clasică, aşa cum ar crede majoritatea, nu e o poveste cu început şi sfârşit. Este un mix tenace între realitate şi alter-ego-ul scriitorului. Un fantasy dramatic scris la bătrâneţe, de autorul care şi-a gratulat demult cititorii ca „piua întâi”. E o scriere cifrată, o joacă de-a autorului cu lumea şi cu memoria timpului. Cine nu a desluşit paradigmele scrierilor celebrului american să nu-i caute înţelesurile ascunse. „Un cutremur de timp” are loc pe 13 februarie 2001 şi trimite omenirea cu zece ani în urmă, obligată fiind, fără a putea apela la liberul arbitru. În sensul profund al operei, toată lumea e pusă să mai retrăiască încă o dată, identic, ultimii zece ani din viaţă. Cartea a apărut în 1997. Printr-o halucinantă ţesătură de ficţiune, ce îl readuce în prim-plan pe Kilgore Trout, scriitorul-vagabond al romanelor scrise în trecut, eliberându-l din „rahatul cu perje care e viaţa”, împreună cu elemente autobiografice şi intertext (cel puţin câteva duzini de fragmente şi idei le-am remarcat din cărţile anterioare) autorul compune un discurs epic tranşant, vioi şi tonic. Cartea nu e destinată celor care trăiesc din canoane. E o ciorbă prea fierbinte pentru buzele pudibonde, fiind o tocană greu de înghiţit pentru cei obişnuiţi să servească bucatele gata mestecate. Fiind matur, el ceartă sau ironizează istoria, fie că vine de la Henrich al Vl, fie de la Hitler pus să-şi aleagă sfârşitul sau de la vreun „”maimuţoi cu o singură invenţie: calculul diferenţiat”, toţi făcându-se vinovaţi în faţa alter-egoului său de lipsă de viziune. Clar, Vonnegut nu a fost un om sub vremi. Altfel nu ar fi disecat tautologicele experimente umane numite „întâmplări din trecutul...

De ce promovează Gabriel Liiceanu cultura de gang?

De ce şi-a dat Gabriel Liiceanu demisia din Uniunea Scriitorilor Români? Motivele le găsiţi aici. Sigur că, în calitatea de editor, s-a săturat să fie singurul care plăteşte taxa de timbru literar, în valoare de 2%, din valoarea cărţilor de beletristică vândute de Humanitas. Adică vreo 50.000 de Euro ca să ţină în viaţă o asociaţie profesională care nu doar şi-a închiriat sediul unui Casino, ci şi-a amanetat bruma de încredere prin recenta propunere a vicepreşedintelui USR, Varujan Vosganian de introducere a timbrului literar de un leu. Dar ce nu înţeleg este cum poate sub semnătura sa să publice textele aparţinând unor scriitori mediocri pe care Bookiseala.ro i-a refuzat permanent? Dacă maestrul Liiceanu a publicat în textul său de pe Contributors abjecţii de genul: Am avut şi eu un vis destul De ciudat, în care mă urmărea Un om, hămesit să-mi devoreze căcatul. […] „Mănânci căcat!“ i-am strigat, cu dispreţ. „Aşa e“, a recunoscut, cu umilinţă, „Dar nu m-aş da în lături nici de la o gură de pişat, Proaspăt, eventual direct de la sursă.” […] sau „Destinul urla. Urla ca o băşină de fasole groasă. Sfinctereala şi prosteala prostatei trebuiau să se facă muci şi să dispară. Ovidiu avea să-şi schimbe pielea printr-o puşcărioară. Frecatul de Aurică nu-i mai grăbea năpârlirea iar Ginuţa cea luciferică îi cariase muşcătura care-i atrăgea atât de mult bărbatul. Jucase pizdeşte. Mişeleşte. Curveşte. Era dată dreacu. Cântase la penisul lui Aurică ca la un fluier cărnos“. e semn că filosoful nu ştie că şi antireclama e tot reclamă. Dacă Liviu A. va vinde mai mult decât Lucian Boia? Dacă vrei să citeşti noua literatură, găseşti...

Laur, de Evgheni Vodolazkin la Humanitas de la Cişmigiu

Lansarea romanului Laur de Evgheni Vodolazkin – miercuri, 10 decembrie, ora 19, Librăria Humanitas de la Cişmigiu...

Ismail Kadare – Amurgul zeilor stepei

De Gabriel Daliş Amurgul zeilor stepei este un roman autobiografic pe care Ismail Kadare l-a scris după 20 de ani de la evenimenetele care vor deveni subiect principal al acestei cărţi apărute în 1976. Ne aflăm în primii ani după moartea lui Stalin, când Hrusciov începuse destalinizarea Uniunii Sovietice, proces care va atrage furia liderului albanez Enver Hodja, un cunoscut prostalinist. Noua politică a Moscovei va duce la încetarea privilegiilor dintre Albania şi Uniunea Sovietică, studenţii şi bursierii albanezi fiindu-le recomandate noi reguli de conduită în relaţiile cu cetăţenii sovietici, nepermiţându-li-se anturajul cu tinerele domnişoare moscovite.   În această conjunctură politică, Ismail Kadare, bursier în tabăra de creaţie literară a Institutului Maxim Gorki din Moscova, va simţi pe deplin atitudinea discriminatorie a scriitorilor ruşi bursieri ai aceluiaşi Institut, îndreptată asupra albanezilor.  Fără a se victimiza, Kadare va fi atent la relaţia amoroasă, dar imposibilă, dintre el şi rusoaica Lida Snieghina, o “blondă cu reflex argintiu de lună”, de care se va îndrăgosti. Order Amurgul zeilor stepei Preţ @ RON26,00 Qty: Adauga in cosul de...

Humanitas la Bookfest

Joi, 29 mai 11.00 Bookfest junior Campionatul poveştilor Amos Oz, Sumki 17.00 Gheorghe Florescu, Confesiunile unui cafegiu, ediţie de colecţie Participă: Gheorghe Florescu, Anton Carabelaian 17.30 J.M. Coetzee, Copilăria lui Isus Participă: Irina Horea, T.O. Bobe, Silvia Dumitrache, Raluca Popescu   Vineri, 30 mai 17.00 Tadeusz Rozewicz, Poem deschis Participă: Wojciech Bonowicz, Leszek Biały, dir. adj. al IP, Denisa Comănescu, Constantin Geambaşu Standul Institutului Polonez  Sambata, 31 mai 11.30 Monica Pillat, Invitaţie la vis. Opt poveşti vindecătoare Participă: Horia-Roman Patapievici, Monica Pillat, Iustina Croitoru 12.00 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate Participă: Horia -Roman Patapievici, Ioan Stanomir, Cristian Vasile, Vladimir Tismăneanu 12.30 Neagu Djuvara, Civilizaţii şi tipare istorice, ediţie ilustrată Participă: Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu 13.30 Radu Paraschivescu, Muşte pe parbrizul vieţii Participă: Andrei Pleşu, Radu Paraschivescu 14.00 Sorj Chalandon, Al patrulea zid Câştigătorul Prix Goncourt/Le choix roumain Participă: Sorj Chalandon, Stanislas Pierret, Directorul Institutului Francez din România, Doru Mareş, Mircea Vasilescu, Andreea Răsuceanu, Denisa Comănescu 14.30 Mircea Cărtărescu, Orbitor, ediţie de colecţie Participă: Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu 15.00 Antoaneta Ralian, Amintirile unei nonagenare Participă: Antoaneta Ralian, , Dan C. Mihăilescu, Radu Paraschivescu, Lidia Bodea 16.00  Lucian Boia (editor), Dosarele secrete ale agentului Anton Participă: Lucian Boia, Tania Radu, Germina Nagâţ 17.30 Monica Lovinescu, O istorie a literaturii române pe unde scurte şi Jurnal inedit. 2001-2002 Participă: Dan C. Mihăilescu, Cristian Cioabă, Ioana Pârvulescu, Lidia Bodea 18.30 Aleksander Wat, Secolul meu. Confesiunile unui intelectual european Participă: Horia -Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Constantin Geambaşu 19.00 Noi apariţii în Seria „Vintage“ Constantin Bacalbaşa, Bucureştii de altădată Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri Participă: Ioana Pârvulescu, Georgeta Filitti, Dan C. Mihăilescu 19.30 Anthony Burgess, Portocala mecanică Thomas Mann, Alesul Ediţii de colecţie Participă: Ioana Pârvulescu, Angelo Mitchievici, Andreea Răsuceanu, Denisa Comănescu   Duminica, 1 iunie 11.00 Extragerea câştigătorilor Bookfest junior Concurs „Vine vacanţa cu… o bicicletă, cărţi şi multe alte surprize“ 12.00 Lucian Boia, Primul Război Mondial Participă: Lucian Boia, Angelo Mitchievici, Gabriel Liiceanu 12.30 Mo Yan, Broaşte Participă: Florentina Vişan, Luminiţa Bălan, Mugur Zlotea,...