Un tată îi scrie, înaintea unei operaţii dificile, fiului său. Expeditorul e în America, iar destinatarul, în Japonia. După operaţie, scrisorile continuă să se înlănţuie. Se agaţă mai întâi „ca iedera“ de orice le iese în cale, apoi, după întoarcerea acasă a tatălui, devin confesiuni pe cele mai delicate subiecte: cum e cu „celălalt sex“, ce căutăm într-o lume în care părem destinaţi fericirii?
Protagonista scrisorilor este mai întâi inima, în toate ipostazele ei: inima de tată, inima de îndrăgostit, inima de discipol, cea de fiu, cea de om obişnuit, plin de griji, şi chiar inima-inimă, personajul-vedetă al anatomiei noastre, care se poate îmbolnăvii.
O întreagă geografie afectivă, creată după capriciile memoriei, se ascunde în plicul încăpător al acestei cărţi: scene americane, scene din Heidelberg, un dans cu urmări nebănuite, scene din casa copilăriei, adresa mitică „Dr. Lister 69“, flash-uri din anii ’50 şi fleacurile vieţii de zi cu zi. Dar şi gândurile abstracte, sistematizate, care se datorează „riscului de a avea un tată filozof“.
Din cele şaisprezece scrisori se conturează o viaţă şi un cod. Sub protecţia distanţei şi-a convenţiei epistolare, Gabriel Liiceanu găseşte prilejul să fie sincer, vulnerabil de sincer uneori, să-şi amintească, să povestească, să cadă pe gânduri, să se lase întrebat şi să ne răspundă. Pentru că, acceptând pactul propus de autor, fiecare cititor se transformă în „fiul“ din titlu.
„Gabriel Liiceanu are talentul, spiritul de observatie si farmecul scriitorului capabil sa transmita emotia «traitelor» proprii in scene vii, cu personaje, decoruri si atmosfera pe care le vezi ca intr-un cineverite si carora le extrage apoi semnificatiile. Asa sunt multe secvente din scrisorile grupate sub titlul «American Story », evocarea apartamentului parintesc din Cotroceni si a mamei ce a facut din el « un adapost al istoriei », cu pretul sacrificiului de sine, caci i-a fost dat sa traiasca vremuri urate“ (Formula As)
„Cu Scrisori către fiul meu Gabriel Liiceanu revine la stilul epistolar. Paradoxal, deşi «clasica», structura epistolară oferă mai multe libertăţi decat constrângeri. O constrângere ar fi ca trebuie să-ţi alegi cu grija «andrisantul»: trebuie să fie unul căruia să i te poţi mărturisi în voie şi care, de la distanţă, să-ţi dăruiască nu numai încrederea lui necondiţionată, ci şi să te – cum să zic? – «fertilizeze» estetic în propria-ţi sinceritate.“ (Ziua)
De acelaşi autor
Sku: GA113LII
Amurgul zeilor stepei este un roman autobiografic pe care Ismail Kadare l-a scris după 20 de ani de la evenimenetele care vor deveni subiect principal al acestei cărţi apărute în 1976. Ne aflăm în primii ani după moartea lui Stalin, când Hrusciov începuse destalinizarea Uniunii Sovietice, proces care va atrage furia liderului albanez Enver Hodja, un cunoscut prostalinist. Noua politică a Moscovei va duce la încetarea privilegiilor dintre Albania şi Uniunea Sovietică, studenţii şi bursierii albanezi fiindu-le recomandate noi reguli de conduită în relaţiile cu cetăţenii sovietici, nepermiţându-li-se anturajul cu tinerele domnişoare moscovite. În această conjunctură politică, Ismail Kadare, bursier în tabăra de creaţie literară a Institutului Maxim Gorki din Moscova, va simţi pe deplin atitudinea discriminatorie a scriitorilor ruşi bursieri ai aceluiaşi Institut, îndreptată asupra albanezilor. Fără a se victimiza, Kadare va fi atent la relaţia amoroasă, dar imposibilă, dintre el şi rusoaica Lida Snieghina, o “blondă cu reflex argintiu de lună”, de care se va îndrăgosti.
Top vânzări Humanitas – Gaudeamus 2011 :
joi, 16 iunie, ora 18.30, la Clubul Ţăranului Român (Şoseaua Kiseleff nr. 3), Humanitas lansează colecţia Vintage cu două volume: 
Octav Popa
„Soare și oțel” este un roman abordat tehnic, un ghid al onoarei samuraiului prezentat în termeni extrem de direcți, deși nuanțați și plini de expresie.
Bookfest-ul de anul acesta nu are reduceri prea mari. Titluri bune, preţuri pipărate. Dar, totuşi, nu poţi trece pe la Romexpo şi să nu iei ultima carte a Hertei Muller sau “Pe vremea când vulpea era vânătorul.” Dacă Autobiografia lui Clapton merită banii, nu acelaşi lucru cu 
Egipt. Un arheolog veritabil şi unul închipuit, un simpatic fanfaron entuziast — naratorul întâmplărilor — încearcă să descifreze în zilele noastre fapte petrecute cu 3 000 de ani în urmă. Călătoria în spaţiu se transformă, prin reconstituire, într-una în timp, plină de neprevazut. Pietrele vorbesc, pentru cine ştie să le asculte. Iar povestea pe care o spun e plină de mistere. Cum e şi chipul frumoasei Nefertiti, adoratoarea soarelui. Şi tocmai el, soarele, ajută la dezlegarea misterului.
Bedros Horasangian “Un război murdar” este o carte de reportaje. O carte despre adevăr şi minciună. "Un război murdar" este o carte despre două popoare şi o ţară. Popoarele se numesc rus şi cecen, ţara este Rusia. Avem radiografia unui răz
