Humanitas, încă mai are cititori fideli

Editura Humanitas trăieşte mai mult din acumulările anilor în care intelectualitatea era avidă de cunoaştere şi mai puţin din prezent. Încă mai are cititori fideli. Mai vinde Noica, Pleşu, mai nou Pillat. Mulţi cumpără cărţi de la această editură că e trandy. Există bucureşteni care au în biblioteci „Orbitoarele,” dar nu le citesc, sau cărţi ale lui Horia Roman Patapievici, fără a şti ce conţin ele. Sigur că Neagu Djuvara, atât de tonicul scriitor mereu tânăr, nu face parte din generaţia nouă, pe care venerabilul Liiceanu nu o vede. A avut ceva scriitori tineri. Pe unii i-a promovat, precum Ioana Pârvulescu, iar pe mulţi i-a abandonat.  Ce se mai ştie de trio-ul Mosora, Gavriluţiu, Rudoiu? Ultimul a mai publicat, dar în alte părţi. Talentatul Traian Radu Ungureanu, deşi avea colecţie proprie, a luat drumul portocaliu, uitând că era citit odată. Editura s-a mai scos cu volumele Hertei Muller pe care, până la Nobel, nu păreau interesante. Printr-o fentă a agentei literare, autoarea germană de origine română a fost smulsă de la Polirom. Şi „ceasul de apoi” al lui Dinu Pillat a ajuns datorită unei fente a fiicei autorului prigonit de regimul comunist. În schimbul unei cărţi proprii, Monica Pillat şi-a trădat angajamentul mamei făcut înainte de moarte cum că-i va da Silviei Colfescu manuscrisul spre publicare dacă acesta s-ar găsi. Şi s-a găsit şi a ajuns la Humanitas. Dreaptă recuperare, dar imorală procedura. Contează rezultatele… În topul vânzărilor Humanitas au rămas cei trei venerabili. Ce se va întâmpla în...

O Bufniţă umblă cu jalba prin popor contra Hertei Müller

Alăturându-mă şi eu întrebării lui Mihai Iovănel, formulată în SFera review, publicaţie a lumii SF, „cine dracu mai e şi Ovidiu Bufniţă ăsta? ” – dacă  nici cei din lumea asimovilor şi a bogdan-ficecilor nu-l cunosc ce să zică marele public? Respectând regulile de aur ale colectivităţii, clar definite în Ferma animalelor (George Orwell), unde sunt înscrise cu litere uriaşe pe un hambar: „toate animalele sunt egale, nici un animal nu va bea alcool, nu va purta haine, nu va dormi în pat, nu-şi va ucide semenii” ar trebui să le dăm dreptul la liberă exprimare.  Dar când în final  porcii iau în stâpânire ferma, în virtutea dreptului unor animale „de-a fi mai egale decât altele”, atunci se trezeşte şi unul ca Ovidiu   Bufinţă petiţionar din neantul impozantelor scrieri ale unui Nimeni. Din respect pentru limba română, pe care Herta o consideră de-o varietate lingvistică fără egal, nu voi publica întreaga scrisoare, intitulată: Scrisoare Deschisă despre Poporul Român unei scriitoare care a primit Premiul Nobel în anul 2009 şi care contestă României dreptul natural de a fi o Naţiune Liberă în Lume. Poate dacă avea mai multă evlavie la topica limbii române, chiar şi vorbite în lumea SF, îi făceam hachiţa. Dar merită totuşi citită proba siluitorului limbii: „Un Scriitor Adevărat îşi asumă în totalitate Fiinţa Poporului său. Asta înseamnă că are puterea de a înţelege ceea ce este rău, întunecos, rătăcit dar să se şi bucure de frumosul, stenicul, înălţătorul care sălăsluieşte deopotrivă în Fiinţa Poporului său. Când îţi asumi în totalitate Fiinţa Poporului tău vei avea puterea să înţelegi fiinţa altor popoare şi să nu le refuzi dreptul natural de a fi libere în lume. Să refuzi dreptul natural al României de a fi parte a Europei pentru că, vremelnic, în zbaterea lui, Poporul Român îşi caută în chip tragic dar şi înălţător drumul către propria lui...

Smintitului sistem de pradă

Din Niţchidorf s-a ridicat o flamă. Pierduta-i vigilenţa, tu, cotoi, urcat în foişor. Azi ploaia-ţi bate-n alamă, cât eşti de mic, hulit strigoi, căzut pe rotisor. Smintit bătrân cu grade multe, te crezi pe veci o vulpe vânător Oh, bun fitil ţi-a înjectat în coadă O Doamnă ce-ţi spune acuzator că eşti tare doar în hoardă, bicisnic clănţănitor. Ţi-a arătat cu degetu-i arător cât praf ai pe cocardă, Te doare că te-a jumulit, de brice şi carice de paradă. Acolo unde doar fard ai azvârlit Şi ţi-ai tocmit o mimă de faţadă, Eşti gol, bătrâne torţionar, te-ai prins în propria-ţi ambuscadă, se strânge laţul şi eşti pe amnar, te doare,  că(l)catule pe coadă. (scrisă pe vremea când Acuzatul era acuzator, iar Hertei Müller nu i se recunoşteau pledoariile  împotriva sistemului de...

Herta Müller: “În România, dictatura trăieşte a doua viaţă”

Prezentă la Bruxelles pentru a-şi promova noul volum Atemschaukel (Leagănul respiraţiei),  Herta Müller a criticat naivitatea occidentalilor de a integra nişte ţări incapabile să se purifice, oferind exemplul României, unde “o mulţime de oameni care au lucrat pentru Securitate se află acum în poziţii înalte, fără ca acest lucru să deranjeze pe cineva. Nu e un lucru important pentru societate”. “Aceşti oameni au câştigat atâta influență încât au reuşit să repună în funcţiune vechea reţea de putere, în care toţi se cunosc şi se servesc între ei. În România, dictatura trăieşte a doua viaţă. Fără ideologie. Fără socialism”, a declarat Muller, citată de EUobserver. „Radu Tinu, în Decembrie ne-a asigurat moartea, acum ne asigură viaţa” Scriitoarea nu s-a limitat la simpla semnalare a cancerului clientelar produs de metastazele comunismului. A mers mai departe, oferind exemplul lui Radu Tinu, ofiţerul de Securitate care planta microfoane în casa sa, în perioada în care aceasta nu evadase încă din purgatoriul României ceauşiste. Mai mult, omul care declara anul trecut că laureata Nobelului suferă de psihoză, că exagerează în descrierea trecutului sau şi că, de fapt, Securitatea ar fi urmărit-o doar pentru că “avea legături cu spioni”. Prezenţa lui Radu Tinu în fruntea sucursalei Asirom din Timişoara (n.r. deţinută de o firmă austriacă) a fost exemplul oferit ieri de  Herta Müller la Bruxelles pentru a acuza incapacitatea României de a a-și regla conturile cu trecutul. “M-a iritat enorm. Nu faptul că Radu Tinu există, ci faptul că el deţine acest post, că cea mai mare companie de asigurări din Austria angajează astfel de oameni. Mai mult, faptul că o persoană ca Tinu are o asemenea vizibilitate în România, acolo unde se poate exprima liber în toate ziarele. Acest lucru n-ar fi fost posibil în Germania”, şi-a încheiat acuzaţia Herta Müller. Cunoscutul disident Doru Braia, care a trăit mult timp în Germania, fiind ţinta...

Pentru Herta Müller se pregăteşte doar Ateneul?

Editura Humanitas vrea să-şi serbeze cele două decenii de existenţă prin lansarea unei colecţii de autor Hertei Müller. Noua serie va fi lansată la Ateneul Roman, cu trei noi volume: „Leagănul respiraţiei”, „Călătorie într-un picior” şi „Omul e un mare fazan pe lume” (titlu de lucru). Polirom avea drepturile de autor până la câştigarea Nobelului, dar Humanitas a oferit, în premieră, 5.000 de euro în avans pentru titlul Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, a cărui prim tiraj s-a epuizat în mai puţin de trei luni de la apariţie. William Totok, prezent la Bucureşti pentru o cercetare în arhivele CNSAS, ne-a mărturisit că Helmuth Fraundorfer, unul dintre membri fondatori ai Aktion Banat, lucrează la un film de lung metraj, care va prezenta întreaga activitate a grupului şi va fi difuzat de marile televiziuni germane tot în toamnă. În orice ţară din lume, membrii grupului ar fi primiţi cu...