Liiceanu, agent de vânzări

„Bucuraţi-vă acum pentru că mai există doi mari scriitori în viaţă după care literatura va intra într-o criză iremediabilă, mai e Mario Vargas Llosa şi Mircea Cărtărescu „,  a spus Gabriel Liiceanu  la întâlnirea cu Vargas Llosa de la Cluj, citat de Adevărul. Nu-l putem acuza pe Gabriel  Liiceanu, patronul editurii Humanitas, de inocenţă, ci de pragmatism. În tot ceea ce face îşi promovează business-ul. Până acum a făcut bani din vânzarea cărţilor lui Cărtărescu. Şi nu puţini. Deranjant pentru alţi scriitori e că eternul candidat la Nobel se bucură de mari stipendii de la stat. Până acum nu a performat în marea literatură. Perfuziile nu sunt nici măcar narcotice. Mie îmi place Cărtărescu. Orbitoarele le plimbam prin facultate. L-am promovat şi eu printre cititori până la apariţia volumului şmecheresc „De ce iubim femeile”. Nu pun în discuţie băsismul său. În rest, orice apariţie a lui Vargas Llosa pentru mine este un triumf. Citiţi-l! Puteţi să parcurgeţi şi despre puterea sinecurii. Bucuraţi-vă acum pentru că mai există doi mari scriitori în viaţă după care literatura va intra într-o criză iremediabilă, mai e Mario Vargas Llosa şi Mircea Cărtărescu (n..r sala râde, la fel şi Liiceanu).Citeste mai mult: adev.ro/mn5opw Bucuraţi-vă acum pentru că mai există doi mari scriitori în viaţă după care literatura va intra într-o criză iremediabilă, mai e Mario Vargas Llosa şi Mircea CărtărescuCiteste mai mult: adev.ro/mn5opw Bucuraţi-vă acum pentru că mai există doi mari scriitori în viaţă după care literatura va intra într-o criză iremediabilă, mai e Mario Vargas Llosa şi Mircea CărtărescuCiteste mai mult: adev.ro/mn5opw Bucuraţi-vă acum pentru că mai există doi mari scriitori în viaţă după care literatura va intra într-o criză iremediabilă, mai e Mario Vargas Llosa şi Mircea CărtărescuCiteste mai mult:...

Gabriel Liiceanu – 18 cuvinte-cheie ale lui Martin Heidegger

Fiinţă şi timp este o carte de iniţiere în „misterele lumeşti“, una care nu ne dă voie să părăsim „această lume“ lăsând-o neînţeleasă (sau subînţelegând, doar, că am înţeles-o) de dragul unei lumi sperate, inabordabile şi, deci, de neînţeles. Pentru că nu e nimic de înţeles în absenţa unui fenomen care să poată fi tematizat. În acest sens Fiinţă şi timp este o carte fără mister. Ceea ce se arată prin sine însuşi („fenomenul“) nu ascunde „în spatele” său nimic, nici „lucrul în sine“, nici infinitul spiritului absolut. „În spatele“ fenomenului nu este decît partea ascunsă a propriei sale manifestări, adică exact aceea pe care fenomenologia, ca hermeneutică, o va scoate din ascunderea ei. Fenomenologia se plimbă printre obiectele experienţei noastre deschizând ochii asupra acestor obiecte mai bine decât obişnuim să o facem. Ea îşi propune să se uite la ceea ce noi am uitat să ne mai uităm şi îşi propune să înţeleagă tot ceea ce noi subînţelegem fără să înţelegem. Deznodământul ei este o lume explicitată, adică adusă la concept. Iar „adusă la concept” înseamnă: înţeleasă în fiinţa ei. de acelaşi autor: Jurnalul de la Păltiniş (broşată) Este puţin acest lucru? Este mult? Nu este nici mult, nici puţin, răspunde Heidegger. Este exact atât cât poţi să înţelegi. Poţi, desigur, să îţi propui orice şi oricât, dar o vei face fără acoperire, o vei face freischwebend, în maniera „lipsei de repere”, a „liberei plutiri“, a desprinderii de orice, a indecisului, a speculaţiei fără temei. Poţi face toate acestea, dar atunci ai ieşit de pe tărâmul filozofiei. Iar Heidegger, cel puţin cu această carte, rămâne ferm pe tărâmul filozofiei. (Gabriel LIICEANU) Order 18 cuvinte-cheie ale lui Martin Heidegger Preţ @ RON22,00 Qty: Adauga in cosul de...

Gabriel Liiceanu – Despre Noica. Noica inedit Centenar Constantin Noica – 1909/2009

Să ne imaginăm că Noica împlineşte 100 de ani. În jurul lui se adună, ca să-l sărbătorească, prietenii. Nu mulţi – cam cât membrii unei familii obişnuite. De fapt, e vorba chiar de o aniversare de familie, nu de una oficială. Fiecare musafir şi-a pregătit o scurtă cuvântare, pe care o rosteşte cu emoţie în faţa sărbătoritului. Deşi au teme diferite, micile discursuri evocă, toate, personalitatea maestrului şi amprenta lăsată de el, direct sau indirect, asupra celui care vorbeşte. Noica le mulţumeşte oaspeţilor făcându-le o surpriză: a descoperit într-un sertar nişte scrisori vechi, din secolul XX, şi citeşte din ele, spre deliciul asistenţei. Atmosfera, caldă, dar oarecum solemnă la început, se destinde. Soseşte şampania. Acum, musafirii sunt într-o dispoziţie de-a dreptul ludică. Cineva propune un concurs de versificaţie pornind de la o fotografie a maestrului… 2009 este anul Centenarului Constantin Noica, iar întâlnirea descrisă mai sus a avut loc în acest volum. După o Cronologie Constantin Noica, vorbesc Despre Noica Gabriel Liiceanu, Alexandru Dragomir, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Andrei Pleşu, Ioana Pârvulescu, Sorin Vieru, Sorin Lavric. Textele lor sunt urmate de o secţiune intitulată Inedit, care cuprinde o conferinţă şi o serie de scrisori ale lui Noica (adresate lui Alexandru Dragomir şi Alexandru Elian), apoi câteva scrisori primite de cel dintâi. Ultima secţiune poartă titlul O joacă în marginea unei...

Gabriel Liiceanu – Estul naivităţilor noastre. Oare ne putem apăra prin cuvinte?

„În aceste pagini cuvintele sunt mobilizate într-un regim de urgenţă. În joc este o reparaţie a Istoriei şi încercarea de a ieşi dintr-un trecut traumatic. Se trăieşte cu teama că s-ar putea întâmpla din nou ceva rău, altfel rău decât înainte, folosindu-se materialul, distorsiunile şi tehnicile cu care operase răul de până atunci. Pericolul este o nouă adjudecare a scenei publice de către vechii protagonişti, care sunt pe cale să-şi schimbe costumele şi să-şi distribuie rolurile pentru a juca în noua piesă. Una care, pe afișele Istoriei, nu mai poartă titlul de «socialism victorios», ci de «democraţie» şi de «piaţă liberă». Iar nouă ni se cere să asistăm la spectacol – dar fără comentarii! – şi să admirăm «consensual» performanţele contorsioniștilor de profesie. Or, tocmai despre comentarea noii piese a istoriei e vorba în această carte. Ea poate fi revendicată de către orice cărturar naiv. Adică de către cel care nu poate riposta decât cu mâinile goale (cu «cuvintele goale») la marile manevre politice şi la infrastructurile mistificării.“ (Gabriel LIICEANU) Order Estul naivităţilor noastre. Oare ne putem apăra prin cuvinte? Preţ @ RON39,00 Qty: Adauga in cosul de...

Fabulosul monolog al domnului Liiceanu, în compania unui whisky şi a lui Amos Oz

Cătălin Sturza Minunată seară la Ateneul Român, cu renumitul scriitor israelian, favorit de ceva vreme în cursa pariurilor pentru Nobel, Amos Oz. Dintr-o oră şi jumătate de dialog cu Gabriel Liiceanu, publicul plătitor de bilet a avut parte de 15 minute întregi de Amos Oz. Pe scările de la intrare, şmenarii care vând 2bilete la suprapreţ la meciurile naţionalei încercau să-şi atragă muşterii: un bilet în plus, un bilet în plus la conferinţa lu’ Gabriel Liiceanu! Iată, îşi va fi spus spectatorul cultivat, îmbrăcat la patru ace, în gând, ce-a priceput şmenarul din toată tărăşenia: că cineva s-ar abate pe la Ateneu luni seara şi-ar scoate bani din buzunar doar ca să îl audă pe domnul Gabriel Liiceanu monologând! Conferinţele Ateneului Român Adam Michnik către Gabriel Liiceanu: “În 1990, ai fost bolşevic, pardon, menşevic!” Cum l-a umilit Herta Müller pe Gabriel Liiceanu în public După vreo jumătate de oră de întârziere, Andrei Dimitriu, directorul filarmonicii George Enescu, începe seara în forţă. Ce dicţie impecabilă, ce forţă a concentrării în enunţul şnur al domnului Dimitriu! Fostul om de radio, preşedinte al Societăţii Române de Radiodifuziune, actual patron al sunetelor, reuşeşte performanţa să nu stâlcească decât jumătate din cuvintele pe care pare a le citi de pe o foaie. Climaxul este enumerarea celor care au onorat, prin prezenta lor, sala Ateneului: Liiceanu, Nicolae Manolescu, Patapievici, un scriitor finlandez. Domnii Liiceanu şi Patapievici, spre deosebire de ceilalţi vorbitori iluştri, sunt, pasămite, branduri, şi nu mai au nevoie de prenume. Interesante sunt ezitările pudice ale domniei sale, marcate de articolul nehotărât: domnul Liiceanu are meritul de a fi fondat „o editură Humanitas”, iar Alexandru Tomescu urmează să încânte publicul pe „un Stradivarius”. continuare,...