rss feed
articole | comentarii
29.95 – 20.00 Lei
Fraţii Karamazov, cel din urmă şi cel mai complex roman al lui Dostoievski, este în acelaşi timp povestea scrisă magistral a unui paricid şi o meditaţie filosofică asupra întrebărilor esenţiale ale umanităţii: existenţa lui Dumnezeu, liberul-arbitru, natura colectivă a vinei şi consecinţele dezastruoase ale raţionalismului.
Sku: NSN8S87S
Însemnări din subterană, considerată de Vasili Rozanov „prima piatră unghiulară din activitatea literară a lui Dostoievski”, expune idei care formează „întîia linie fundamentală a concepţiei despre lume a autorului”.
Sku: BDHDZZD
Luptă cu pasiunea jocului de noroc, nevoia de neoprit de a paria, chiar cu preţul fericirii celorlalţi, aşteptarea încordată a marii lovituri la ruletă, toate acestea alcătuiesc subiectul cărţii lui Dostoievski. Jucătorul este şi un pariu în sine, căci marele scriitor nu a avut decât patru săptămâni pentru a o scrie şi pentru a-şi achita datoriile cu banii câştigaţi de pe urma ei.
De acelaşi autor
Sku: DTZZDHDHCVU44
49.90 – 39.00 Lei
Etalon al romanului dostoievskian, Crimă şi pedeapsă nu are nevoie de vreo recomandare specială din partea criticului, el se recomandă singur ca o capodopera a literaturii ruse şi universale, receptată ca atare pretutindeni, alături de Don Quijote, Hamlet, Faust, Rosu şi Negru, Război şi pace, Madame Bovary.
Prin problematica pe care o întruchipează, Raskolnikov a devenit arhetipul intelectualului înzestrat, protestatar ispitit de teoria supraomului, înstrăinat, în sensul modern al cuvântului, dar mai ales al celui care, săvârşind o crimă, îşi asumă, până la urmă, şi pedeapsa-ispăşire.
Romanul – de o expresie artistică magistrală, captivantă prin suspansul acţiunii, ca şi prin mixajul de real, fantastic şi excepţional – prezintă starea (condiţia) tragică a lumii, prin care se întrezăreşte totuşi lumina, poate chiar lumina vechiului vis de aur al omenirii. Mai putem crede, azi, măcar atât cât a crezut şi Dostoievski? Albert Kovacs
Sku: CRIMA
Într-o călătorie cu trenul spre Sankt Petersburg, Prinţul Mîşkin se împrieteneşte cu Rogojin care îi povesteşte despre pasiunea ce-l cuprinsese faţă de Nastasia Fillipovna, o femeie foarte frumoasă, dar cu o reputaţie proastă. Invitat la ziua onomastică a Nastasiei, Mîşkin observă că Rogojin, ameţit de băutură, îi dă fetei o sumă mare de bani ca să meargă cu el. Sesizând disperarea Nastasiei, prinţul o cere în căsătorie numai ca s-o ajute să iasă din situaţia în care se afla. În mod surprinzător, Nastasia refuză propunerea prinţului, convinsă fiind că bărbatul face acest gest din milă, şi alege să plece cu Rogojin. Astfel, cei doi prieteni devin duşmani înverşunaţi, Rogojin încercând chiar să îl ucidă pe Mîşkin care scapă, în mod neaşteptat, datorită unei crize de epilepsie declanşate pe fondul tensiunii momentului.
Sku: JHDTZDTZD
Povestire, nuvelă sau chiar microroman, Dublul (1846) prezintă stări extreme de conştiinţă, manifestări schizofrenice sau idei obsesive. Avem a face cu un funcţionar respectabil, Goliadkin senior, care se află pe punctul de a se dezintegra social din cauza apariţiei tulburătoare a unei sosii. Dublul, Goliadkin junior, încearcă să distrugă reputaţia protagonistului şi să îi uzurpe locul în cadrul birocraţiei ruseşti. Surpriza, însă, survine atunci când se dovedeşte că acesta din urmă nu este decât o manifestare schizofrenică a eroului nostru.
Sku: HDSNSHS
Diferit ca ton de celelalte capodopere ale scriitorului, romanul Adolescentul (1875) ocupă un loc aparte în creaţia dostoievskiană, fiind istorisit din perspectiva unui tînăr de nouăsprezece ani, ale cărui imaturitate, prospeţime şi naivitate se reflectă magistral în vocea narativă. Fiul nelegitim al unui moşier depravat, tînărul Arkadi Makarovici Dolgoruki oscilează neîncetat între pornirea de a scoate la iveală greşelile tatălui şi dorinţa ascunsă de a-i cîştiga preţuirea. Înarmat cu un document despre care îşi închipuie că îi va oferi puteri depline asupra celorlalţi, Arkadi pleacă la Petersburg să-şi întâlnească tatăl, însă această experienţă iniţiatică îi dezvăluie mizeriile concrete ale vieţii adulte şi îi schimbă din temelii viziunea asupra lumii. Dostoievski zugrăveşte cu o măiestrie inegalabilă adolescenţă ca pe o stare de nesiguranţă, ignorantă şi nedesăvârşire, dar şi de bogăţie şi exuberanţă în care totul este posibil.Sku: HDHDTTD
Publicat pentru prima oară sub forma de foileton în revista Russki Vestnik pe tot parcursul anului 1866, romanul Crimă şi pedeapsă este o analiză psihologică a crimei şi a implicaţiilor sale morale. „O fiinţă superioară are oare dreptul să săvârşească o crimă dacă aceasta este în folosul întregii umanităţi?” – iată întrebarea care îl măcina necontenit pe Raskolnikov, un fost student idealist, excentric şi mizantrop, în ceasurile lungi de meditaţie din odaia sa strâmtă de la mansardă. Sub presiunea sărăciei cumplite, a insingurării şi a sentimentului de zădărnicie a tuturor aspiraţiilor sale, aceasta teorie îndrăzneaţă este pusă peste noapte în aplicare, ducând la un dublu asasinat de o sălbăticie care zguduie întreg oraşul Sankt Petersburg. Dostoievski analizează cu intuiţia unui fin psiholog cauzele crimei, dilemele personajului său, pendulările sale lăuntrice între bine şi rău, raţional şi iraţional, psihologia ucigaşului şi a anchetatorului, avansând în final posibilitatea mântuirii prin iubire, umilinţă şi jertfă de sine. Original, fascinant şi tulburător, romanul Crimă şi pedeapsă ilustrează admirabil criza socială şi spirituală a epocii, având o influenţă profundă asupra ficţiunii secolului XX.
„Un scriitor al cărui interes se îndreaptă mai degrabă către condiţia umana mizeră, către păcat, viciu şi către hăurile poftei trupeşti şi ale patimii, decât către nobleţea sufletului şi a trupului.” (Thomas Mann)
„Dostoievski este singurul psiholog de la care mai pot învăţa ceva.” (Friedrich Nietzche)
„Crimă şi pedeapsă este povestea unei idei, pe care o intruchipează, pro şi contra, toate personajele cărţii, şi nu doar Raskolnikov: ideea naturilor superioare infrângând obstacolele, a luptei cu stupidele prejudecăţi umanitariste, a aleşilor ce dispun în voie de inertul material uman, a conducătorilor cu drepturi nelimitate şi subjugând pe temeiul unui plan calculat la rece milioane de sclavi, a forţei neîndurătoare căreia trebuie toţi să i se supună fără să crâcnească, ideea cezarismului, ideea napoleoniană, ideea supraomului.” (Ion Ianoşi)
„Intotdeauna ne imaginam eternitatea ca pe ceva vast, nemasurat. Dar de ce tinem neaparat ca ea sa fie nemasurata? Ce-ar fi daca, in locul nemarginirii, am gasi o camaruta, o baie a unei case de tara, intunecata si trista, cu colturile pline de pinze de paianjen…?” (F.M. Dostoievski)
„Frumusetea este un lucru pe cit de misterios, pe atit de teribil, iar asta mi se pare greu de suportat. Dumnezeu si diavolul se cearta, si nu si-au ales alt teren de lupta decit omul.” (F.M. Dostoievski)
De acelaşi autor
Sku: LSMBCR4564F
Dostoievski ne este indispensabil: satira lui, asemenea celei a lui Jonathan Swift, denunţă egoismul, cruzimea, ipocriziile noastre şi, mai presus de orice, această infirmitate care este conştiinţa de sine. Acest Shakespeare al romancierilor îşi înzestrează personajele cu o intensitate a trăirii pe care doar operele Marelui Will au atins-o şi, în plus, le face să poarte povara ruşinii, un lucru pe care Shakespeare nu a fost capabil să-l realizeze.
De acelaşi autor
Sku: DEMONIA6AG2QSXA
Eroul romanului „Jucătorul” este un emigrant „extern”, care, în Europa, nu scapă nicidecum de „rusicitatea” existentă eminamente în el. În cadrul acesteia, un loc important îl deţin banii „metafizici”. De la bani nu se aşteaptă, nici mai mult, nici mai puţin, decît transformarea nemotivată şi fulgerătoare a lumii. În lumea dostoievskiană, aproape niciodată senină, între om şi bani se înterpune ceva infernal: o crimă, o sinucidere, o nebunie.
De acelaşi autor
Într-o călătorie cu trenul spre Sankt Petersburg, Prinţul Mîşkin se împrieteneşte cu Rogojin care îi povesteşte despre pasiunea ce-l cuprinsese faţă de Nastasia Fillipovna, o femeie foarte frumoasă, dar cu o reputaţie proastă. Invitat la ziua onomastică a Nastasiei, Mîşkin observă că Rogojin, ameţit de băutură, îi dă fetei o sumă mare de bani ca să meargă cu el. Sesizând disperarea Nastasiei, prinţul o cere în căsătorie numai ca s-o ajute să iasă din situaţia în care se afla. În mod surprinzător, Nastasia refuză propunerea prinţului, convinsă fiind că bărbatul face acest gest din milă, şi alege să plece cu Rogojin. Astfel, cei doi prieteni devin duşmani înverşunaţi, Rogojin încercând chiar să îl ucidă pe Mîşkin care scapă, în mod neaşteptat, datorită unei crize de epilepsie declanşate pe fondul tensiunii momentului.
De acelaşi autor
Recomandat de bookiseala.roManual de campanie electorală - cu elemente de New Media are toate ingredientele necesare unei campanii de s
