Bookfest-ul de anul acesta nu are reduceri prea mari. Titluri bune, preţuri pipărate. Dar, totuşi, nu poţi trece pe la Romexpo şi să nu iei ultima carte a Hertei Muller sau “Pe vremea când vulpea era vânătorul.” Dacă Autobiografia lui Clapton merită banii, nu acelaşi lucru cu AC/DC, cam pipărat la preţ. 40 de lei. La intrare in Târg, în dreptul standului Corint, te întâmpină o piramidă cu multe cărţi albe şi un tânăr în Converşi pe copertă. E Dan Negru.Scriitorii spanioli aduşi de Institutul Cervantes sunt de mâna a doua. Culmea, Nemira, primul editor român al lui Rosa Montero, nu a adus cărţile ei la Târg. Un vânzător ne-a trimis la site, de parcă citorul ei doreşte să facă ….ceva virtual. Nu să cumpere cartea. În acelaşi loc, poţi găsi Barnes la reduceri, iar pe Stephen King la preţuri diferite. Casa de carte a lui Nicolau, deşi în faliment anunţat, nu se predă. A şi luat de sub nas, editorului Tritonic, noul Gaiman: Cartea cimitirului. Pulberea de stele a aceluiaşi autor de succes a apărut la prima. Păi, şi editorii sunt români. Ca să nu mai zicem de agenţii literari, chiar dacă au nume nemţeşti. Tot la capitolul trădări se înscrie şi juna lui Pillat. După ce soţia marelui scriitor s-a înţeles cu Silvia Colfescu de la Vremea să-i publice postum manuscrisul (dacă se va găsi prin beciurile Securităţii şi s-a găsit n.a.), femeia cu pretenţii literare şi-a găsit datorită tatălui editorul pentru o carte care dacă nu ar fi fost Humanitas ar fi trecut neobservată.
La Humanitas tronează tripleta: Liiceanu, Patapievici, Pleşu, iar într-un col mic şi Herta Muller. Deh, cine-şi face parte…Oricum, citorii celor trei au cam înţeles ce au avut de spus. Acum sunt doar note bibliofile, apărute de dragul de a apărea. Nimic cu valoare adăugată.
Corintul are cel mai aerisit stand. Încă de la intrare îţi sar titlurile în ochi. Dinu Giurescu, o carte despre comunism, Idolii forului şi Amintiri în alb şi negru. Micuţii cititori sar direct la Vraciul…
Editura RAO a mai scos pe lângă noua ediţie a Codului lui şi Codul lui Oreste. Ceva despre ezoterism…
Paralela 45 merge tot cu Manolescu. Postere mari, cărţi la discreţie… Dar se mai vinde Manolescu?
Vellant a adus titluri noi, dar şi o masă pe roţi de bicicletă. Ceva mai original. Pentru ca Schopenhauer să nu se simtă stinger şi prăfuit.
La Vremea, o tânără pe numele ei de autor, Miruna Lepuş, zâmbeşte bibliofagilor atât de pe coperţile cărţilor în care ea a apărut, fie ca şi figură asociată, fie ca interpret al lui Nae Ionescu şi al pasiunii sale pentru tineri.
Dacă Radu Aldulescu, Oişteanu şi Adameşteanu au deja cititorii săi fideli, se aşteapă ca sâmbătă, Oliviu Crâznic să aibă un succes meritat de public pentru cartea sa atât de originală: “…şi la sfârşit a mai rămas COŞMARUL”.
Coşmarul rămâne şi în portofel, la ieşire. Asta dacă nu mai ai şi un card de debit. Cu descoperire de cont.
În 1994, când a izbucnit pe piaţa ieudul fără ieşire, cei mai mulţi dintre noi încă ne aflam încrâncenaţi în utopia schimbărilor social-politice radicale. Atunci, Ieudul lui Ioan Es. Pop, ca şi figurile Morţii în poetica lui Cristian Popescu, au surprins copios, într-un mod oarecum visceral, aş zice, tocmai prin caracterul de excepţie, funebru-strălucitor. Ieudul lui Ioan Es. Pop a impresionat, a avut o reală forţă de impact la critica literară, dar nu a făcut şcoală, nu a iradiat.
Farmecul universului artistic al lui Andersen este evocat in aceasta carte de basmele: Crăiasa zapezilor, Un lucru incredibil, Bradul, Gradinarul si stapanii, Omul de zapada, Lumanarile, Regina soriceilor.
Prin personalitatea şi stilul său propriu, naratorul îşi îmbracă morala într-o platoşă de umor, reuşind să elimine absurditatea printr-o satiră picantă pe alocuri şi oferind chiar şi evenimentelor celor mai puţin credibile o aură de real. “Călătoriile lui Gulliver” şi-au cîştigat astfel dreptul la cea mai înaltă distincţie neoficială a literaturii.
Încerca să-şi ridice degetele de pe Carte, dar Cartea le ţinu acolo, trăgându-l în interiorul ei. O carte plină de minciuni. Indiferent ce-i promitea, nu putea să se lase pierdut printre paginile Cărţii. Trebuia să se elibereze, şi dacă trupul lui părea să-şi fi pierdut orice voinţă, trebuia să găsească o altă cale, înainte ca magia lordului Alwyn să pună cu totul stăpânire pe el.
Bedros Horasangian “Un război murdar” este o carte de reportaje. O carte despre adevăr şi minciună. "Un război murdar" este o carte despre două popoare şi o ţară. Popoarele se numesc rus şi cecen, ţara este Rusia. Avem radiografia unui răz
