Coetzee J.M. – Maestrul din Petersburg

Premiul Nobel pentru Literatură, 2003 De Alexandru Cristian Premiul Nobel pentru literatură i se acordă lui J.M. Coetzee, care înfăţişează într-o multitudine de feluri surprinzătoarea implicare a outsiderului.“ Eternul duel tată-fiu este prezent în opera marilor scriitori ai lumii. Pe scena istoriei acest duel poate fi comparat cu lupta pentru supremaţie dintre o civilizaţie mai tânără şi una mai veche. Lupta pentru recunoaştere este parte componentă a fiinţei umane. Un scriitor de renume îşi pierde fiul, durerea sa este imensă. Bolnav şi ros de remuşcări se întoarce în oraşul crimei, Petersburg. Maestrul din Petersburg ( The Master of Petersburg ) a lui John Maxwell Coetzee este un roman despre relaţia tată fiu. Moartea fiului marelui scriitor este învăluită în mister. Neputinţa acestui mare scriitor se transformă într-o ură împotriva tuturor care trăiesc. Nu poate înţelege de ce tocmai fiul său a murit. De ce moartea l-a ales? Această frământare este prezentă pe tot parcursul acestui roman. Măcinat de epilepsie, pe care o numeşte boala prăbuşirii , marele scriitor trăieşte cu o mare vinovăţie. Este el autorul moral al dispariţiei fiului său? Răspunsurile din roman sunt pline de mirare.  Fiul său era membru al unei organizaţii clandestine revoluţionare, Răzbunarea Poporului, una dintre sutele organizaţii de acest fel  din Rusia veacului al-XIX-lea. Dragostea este o confirmare a morţii. Impulsul erotic este o certitudine că nu vom mai exista: Un trup apt de noi experienţe, o conştiinţă care ştie că vine moartea. Tema centrală a romanului este eternul duel dintre tată şi fiu. Fiul îşi omoară tatăl imaginar sau tatăl fiul. Fiul marelui scriitor nu era fiul său natural, era fiul vitreg. Ataşamentul marelui scriitor ne poate indica o vinovăţie. L-a împins marele scriitor pe fiul său la moarte?  Trădarea este prezentă pretutindeni, în mintea marelui scriitor el însuşi este o trădare. O trădare fără limite o spovedanie fără sfârşit. Mi-am pierdut...

Coetzee J.M. – Epoca de fier

Premiul Nobel pentru literatura i se acorda lui J.M. Coetzee, care înfățișează într-o multitudine de feluri surprinzătoarea implicare a outsiderului. Motivația juriului Nobel 2003. Epoca de fier, considerată în 1990 Cartea anului în Marea Britanie de Sunday Express, împletește cu subtilitate și umor reținut tragedia personală cu dramatismul unei epoci

Coetzee J.M. – Aşteptându-i pe barbari

La peste 30 de ani de la apariţie, romanul Aşteptându-i pe barbari a rămas în conştiinţa publică şi continuă să influenţeze alte forme ale artei, cum ar fi opera omonimă din 2005 semnată de compozitorul Philip Glass

Coetzee J.M. – Epoca de fier

Premiul Nobel pentru Literatură, 2003 „Premiul Nobel pentru literatură i se acordă lui J.M. Coetzee, care înfăţişează într-o multitudine de feluri surprinzătoarea implicare a outsiderului.“ Epoca de fier, considerată în 1990 Cartea anului în Marea Britanie de Sunday Express, împleteşte cu subtilitate şi umor reţinut tragedia personală cu dramatismul unei epoci marcate – în Africa de Sud – de rasism şi de violenţe sociale şi politice. Doamna Curren, o fostă profesoară de limbi clasice, suferă de cancer în fază terminală. Într-o scrisoare-jurnal, adresată fiicei ei plecate demult în America, eroina îşi descrie noua condiţie, ce o împinge spre reconsiderarea propriei vieţi, pe fundalul unei realităţi faţă de care, fără a o fi ignorat, a preferat să se păstreze într-o pasivitate filozofică până în acel moment – ororile apartheidului. Străduindu-se să-şi accepte boala care o macină, doamna Curren descoperă cu disperare şi mânie crescânde „cancerul“ social şi cultural al Africii de Sud. Incendierea unei aşezări locuite de negri, uciderea unor activişti adolescenţi, abuzurile şi brutalitatea poliţiei şi armatei, furia şi revolta compun o plasă tot mai strânsă în jurul eroinei, aducând violenţele până în pragul casei sale. Episoadele dramatice iau amploa-re pe măsură ce degradarea fizică a doamnei Curren se accentuează, făcând-o tot mai dependentă de Vercueil, un om al străzii beţiv care şi-a făcut culcuş pe aleea ei. Vercueil îi devine singura fiinţă umană apropiată, iar relaţia dintre cei doi este surprinsă magistral de Coetzee. De acelaşi autor Jurnalul unui an prost Order Epoca de fier Preţ @ RON25,00 Qty: Adauga in cosul de...

Coetzee J.M. – Jurnalul unui an prost

Premiul Nobel pentru Literatură, 2003 Premiul Nobel pentru literatură i se acordă lui J.M. Coetzee, care înfăţişează într-o multitudine de feluri surprinzătoarea implicare a outsiderului.“ Plăcerea pe care o oferă citirea romanului Jurnalul unui an prost ţine în parte de inventivitatea lui formală. Paginile se compun din trei paliere, fiecare având propria lui autonomie, deşi sunt legate printr-o plasă fină de corespondenţe. Palierul de sus conţine scurte eseuri provocatoare, multe atacând subiecte grave ale lumii actuale, semnate de celebrul scriitor de şaptezeci şi doi de ani C, cel din mijloc redă gândurile lui C, obsedat de tânăra lui secretară Anya, iar palierul de jos este dedicat opiniilor şi vieţii Anyei, care va trebui să facă o opţiune majoră. Poveştile personale din roman sunt puse în lumină, prin contrapunct, de eseuri, ca în muzica lui Bach atât de dragă lui „Señor C“, alter ego-ul lui J.M. Coetzee. De acelaşu autor Viaţa şi vremurile lui Michael K „Miracolul Jurnalului unui an prost constă în faptul că te implică profund, te distrează într-o bună măsură şi nu este dificil de citit.“ (The New York Review of Books) „Romanul lui J.M. Coetzee poate părea o proiecţie a propriei ceremonii funerare, însă una de o mare generozitate: caustică, amuzantă şi înţeleaptă… «De ce n-ar putea fi şi bătrânii nebuni?» scria Yeats. În romanul său plin de spirit şi compasiune, Coetzee ne demonstrează de ce nu este posibil.“ (The New York...