Ana Blandiana la festivalul internaţional „Unora le place poezia”

În cadrul festivalului internaţional de poezie “Unora le place poezia” (1–8 septembrie 2017, San Leonardo Valcellina, PN, Italia), Ana Blandiana va participa, alături de Dan Octavian Cepraga, profesor de limbă şi literatură română la Universitatea din Padova, la două evenimente programate în datele de 7 şi 8 septembrie 2017. În data de 7 septembrie, ora 18.30 (Palatul Toffoli, Via Giuseppe Verdi 22, Montereale Valcellina PN) Ana Blandiana va susţine, alături de Dan Octavian Cepraga, o conferinţă despre experienţa sa de disidentă în timpul regimului comunist. Evenimentul îi este dedicat regretatului Romulus Rusan, scriitor şi fondatorului organizaţiei Alianţa Civică, director al Memorialului victimelor comunismului şi al Centrului internaţional pentru studiul comunismului. În data de 8 septembrie, la San Leonardo Valcellina (Brolo di Villa Tiani, Via Traiano 4) va avea loc o serată de poezie care va începe la orele 18.00 cu un moment poetic organizat de Carina Margareta Cesa, profesoară şi preşedintă a Asociaţiei Culturale „George Enescu” din Sacile, în memoria poetului George Bacovia (1881–1957). Serata va continua cu lecturi de Ana Blandiana, care va dialoga cu Dan Octavian Cepraga despre ultimele sale volume traduse în limba italiană. Vor urma lecturi poeticede Domenico Brancale, Eugenia Galli şi Rachel Slade şi intermezzo-uri muzicale de Gianni Fassetta. Publicul italian este familiarizat cu opera Anei Blandiana datorită traducerilor publicate în peninsulă până în prezent şi datorită participărilor poetei la prezentări de carte şi târguri literare: Festivalul literar «Incroci di civiltà» din Veneţia 2016, Salonul Internațional de Carte de la Torino 2012 şi 2015, Târgul Editorilor Independenţi din Capannori – Lucca 2012. Printre volumele traduse în limba italiană se numără: Un tempo gli alberi avevano occhi, poezii (Donzelli 2004), Progetti per il passato, proză fantastică (Anfora 2008), Il mondo sillaba per sillaba, proză de călătorie (Saecula Edzioni 2012) şi La mia patria A4 (Aracne 2015). Pentru opera şi activitatea sa, poeta a fost distinsă...

Ana Blandiana. LA ANIVERSARĂ

Vine o vreme când deşi nu mai avem suflete pufoase şi naivitãţi prin minte, avem în continuare nevoie de a admira. Pentru cã nici mãcar cãlugãrii nu ajung la perfecţiune spiritualã şi, pânã la moarte, cautã şi ei figuri mai luminoase decât propriile lor figuri, ca sã-i însoţeascã şi sã-i inspire. Pe cine mai vezi, astãzi, demn de a fi admirat? Cine mai are caracter, dovedit, nu mimat? Nu ştiu alţii cum sunt dar eu am pãstrat în ultimii 30 de ani doar douã nume de personalitãţi publice pe care le admir -şi aş putea spune cã mai mult acum decât atunci când am luat cunoştinţã de ele. E vorba despre douã doamne: Doina Cornea şi Ana Blandiana. (Restul s-au pierdut, toţi, un al treilea nume s-a adãugat: Herta Müller). Îmi spune cineva cã anul acesta, pe 25 martie, Ana Blandiana împlineşte 75 de ani. Caut şi gãsesc cã e adevãrat. Nu îmi venise sã cred, am vãzut-o ultima datã acum vreo 2 ani, într-o librãrie, vorbind despre ultima sa carte, cu emoţiile unei scriitoare debutante. Emana bucurie şi vitalitate. Era frumoasã. Exprima bunãtate şi inteligenţã echilibratã . Am luat cuvântul şi, pentru cã în public erau mulţi elevi de liceu, le-am spus ce nu li se spusese pânã atunci: cã avem în faţa noastrã un adevãrat model cultural şi civic. Şi le-am vorbit despre textele ei de dinainte de 89, care circulau pe foi albãstrite de la coala de indigo, pentru cã astfel erau multiplicate, despre poezia “Totul”, despre tabletele din “România literarã”, despre multiplele interziceri de semnãturã, despre balconul de la Universitate, din primãvara lui 1990, despre Alianţa Civicã din anii 90, când şi-a lãsat deoparte masa de scris, ani în şir, pentru a cutreiera ţara ca sã-i înveţe pe cât mai mulţi oameni ce e mai bine pentru ei în politicã, le-am vorbit apoi despre Memorialul...

Istoria ca viitor

Aș vrea ca să încep rugându-vă să nu priviți ca pe o întâmplare stranie faptul că un scriitor ca mine vine să vă vorbească despre istorie. Numai din perspectiva finală a ultimului secol, care a apropiat poezia mai mult de joc decât de religie, acest lucru poate să apară nefiresc. În Grecia preclasică, dimpotrivă, aezii erau purtătorii din generație în generație ai memoriei colective, devenită în egală măsură poem și istorie, iar în mitologie Memoria – Mnemosine – era mama tuturor muzelor. Titlul alocuțiunii pe care am pregătit-o pentru acest prilej solemn – pe care n-aș fi îndrăznit să-l visez niciodată în lungii ani în care singura mea speranță fără măsură era să devin studentă a acestei prestigioase universități – este Istoria, ca viitor, ceea ce nu înseamnă că voi îndrăzni să mă erijez în istoric și să prezint sub acest titlu un studiu ci, mai degrabă, sau chiar dimpotrivă, îi voi permite scriitorului care sunt să privească istoria ca pe o sursă de subiective proiecte de trecut, cu atât mai tulburătoare cu cât reușesc să-și întindă umbrele până la noi și mai departe. Faptul că Facultatea de Studii Europene este cea care a avut inițiativa onoarei care mi se face azi – initiativă careia i s-au alăturat atât Facultatea de Litere,cât și cea de Istorie și Filozofie – m-a determinat să aleg ca arie a meditației nu țara, ci continentul căreia îi aparținem și care de altfel este mai în cumpănă și mai amenințat azi decât alteori Nu există nici o îndoială că omenirea de azi este în criză. Dar există, oare, un singur moment al lungii sale istorii când să nu fi fost? Etimologic, în greaca veche cuvântul criză vine din verbul krinein care înseamnă a judeca, a analiza. Acest sens și consecințele sale fiind de altfel și partea de câștig a încercării. Dacă în acest moment...

Ana Blandiana – Fals tratat de manipulare

De Marius Ghilezan Citind volumul “Fals tratat de manipulare”, o carte care nu i-a plăcut să o scrie, aşa cum mărturiseşte Ana Blandiana, mi-am amintit de Doina Cornea, cum a fost pusă cap de listă de către manipulatorii Consiliului Frontului Salvării Naţionale, încă din decembrie 1989. Când am întrebat-o după vreo doi ani cum de le-a permis să-i folosească numele, mi-a răspuns: “de proastă, rolul femeii e la cratiţă.” Ana Blandiana i-a refuzat din prima, aflăm din carte. De obicei, înţelepţii se prind repede de ce se întâmplă unele lucruri, proştii continuă să fie căprari ai plutonului conformist, în trend cum s-ar spune, şi nu au nelinişti, doar certitudini. “Fals tratat de manipulare” e cea mai clară, tonică şi consistentă biografie a tranziţiei româneşti, scrisă de un om împăcat cu sine, dar îngăduitor cu impostorii care ne-au furat idealurile de prosperitate şi de democraţie. De ce atâta lejeritate? Pentru că la fel ca bunul său coleg de rezistenţă, Corneliu Coposu, nu şi-a dorit nimic pentru sine, nici funcţii publice, nici sinecuri. A rămas siderată când şeful statului, pe care ea l-a ridicat pe umerii firavi ai Alianţei Civice, a întrebat-o “ce vrei?” Scrisă fără patimă, în stilul marilor cărţi de memorialistică, eroul Ana Blandiana, Doina pentru cunoscuţi, se detaşează cu măiestrie de “zdrenţele putrezite ale istoriei care au continuat să fermenteze în mici focare de infecţie ideologică.” Printre cronicari există o vorbă: capodoperele nu se povestesc, trebuie savurate. Cititorule, cel care eşti la început de drum şi nu vrei să fii strivit de şenila indiferenţei, pune mâna pe carte, dacă vrei să fii un învingător. Din povestea celor 25 de ani de la Revoluţie, Ana Blandiana pare să fie singura victimă a sistemului care şi-a biruit adversarii cu deferenţă, stil şi nonşalanţă. În faţa memoriei timpului rafturile de cărţi şi Memorialul de la Sighet, unic autor Ana Blandiana, vor...

Ana Blandiana deschide festivalul de poezie „Poetry International” de la Londra

Poeta şi eseista Ana Blandiana deschide în 17 iulie 2014, la Londra, faimosul festival de poezie “Poetry International”, fondat de poetul britanic Ted Hughes în anul 1967. Cunoscuta scriitoare va participa, alături de alți cinci mari poeţi din diferite părți ale lumii – Robert Hass, Carolyn Forché, Kutti Revathi, Nikola Madzirov, Anne Michaels, precum şi de artistul egiptean de hip-hop Mohammed El Deeb, la evenimentul de gală prilejuit de lansarea ediţiei din 2014 a festivalului. “Poetry International” este un festival de poezie interdisciplinar,  la care iau parte poeţi din întreaga lume, dar şi artişti de diverse orientări. Pe lângă lecturi publice de poezie şi dezbateri, manifestarea include colaborări inedite cu alte domenii artistice, precum muzica, dansul şi artele vizuale. Organizat de Southbank Centre, una dintre cele mai de prestigioase instituţii culturale din Marea Britanie, festivalul se va desfăşura în perioada 17-21 iulie 2014. La ediţia din acest an, România se bucură de o prezenţă bine marcată, prin participarea Anei Blandiana la evenimentul de deschidere a festivalului, dar şi prin includerea unor poeme semnate de Nina Cassian şi Doina Ioanid între cele mai frumoase 50 de poezii de dragoste ale ultimilor 50 de ani, care urmează să fie citite la Southbank Centre în cadrul unui eveniment literar extraordinar, în data de 20 iulie. Tradusă în 23 de limbi, printre care franceza şi neerlandeza, Ana Blandiana s-a remarcat ca poetă şi eseistă, dar şi ca actor de prim-plan al societăţii civile din România. În 1990, poeta reînfiinţa PEN Clubul Român, al cărui preşedinte avea să devină. Ana Blandiana a fost unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care a condus-o între 1991 şi 2001, dar și membru fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care a înființat, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Poeta româncă este, de asemenea, membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei...