Alexandru Cristian – Şabestari. Poezie şi taină

Mister, creaţie, iluminare gânduri greu de pătruns de mintea omului. Legătura cu divinitatea este unică şi irepetabilă pentru fiecare om. Înţelepţii sufiţi spun că totul este Allah şi Allah este în totul.     Şabestari creează versuri pentru mistici dar şi pentru cei neiniţiaţi. Mort la o vârstă hristică marele poet Şabestari a descris în 2000 de versuri doctrina sufită despre om şi calea sa către îndumnezeire, Grădina Tainei. “ Şi pricepem că lumea e doar o-nchipuire/cum unu-n orice număr mereu e-n repetire.” spune poetul în Prolog afirmând doctrina sufită despre indivizibilitatea puterii divine. Înţelepţii sufiţi consideră că pentru a ajunge la o stare de katharsis şi de revelaţie trebuie să-l putem vedea pe Dumnezeu în orice lucru şi fiinţă. Poemul Grădina Tainei este un poem filosofic interogativ sub forma unor 15 întrebări despre credinţă, univers, relaţia transcendentală între om-divinitate, gândire, înţelepciune, iubire mistică “ Gândeşti drept când de lume desprinsu-te-ai deplin/ şi-atunci te luminează doar fulgerul divin.” Un vers despre adevărata înţelepciune, omul nu poate dobândi adevărata cunoaştere prin rugăciune şi prin asceză. O asceză socială, fiecare înţelept sufit este  un călugăr în lumea aceasta. “ Cum lumea e reflexul luminii Celui Sfânt/ce-i El de fapt rămâne o taină pe pământ.” Pe Dumnezeu nu-l putem cuprinde cu mintea ci cu doar sufletul curat. Taina divină este ascunsă oamenilor ce caută în interiorul duhului lor. “ Tu, dincolo de spaţiu şi timp de te ţine!/ Desprinde-te de lume! Fii lumea pentru tine!” Acest vers este tainic, mistic şi cu profunde înţelesuri. Este un îndemn adresat lui Allah pentru a se întoarce către faţa oamenilor şi un îndemn dat oamenilor pentru a se dezlipi de lume. Este înţelesul filosofiei mistice sufite, un soare are raze ce izvorăsc din soare, razele fiind tot soare. “ Tu eşti pluralitatea ce-a-ajuns Unicitate/ tu eşti Unicitatea ce-a-ajuns pluralitate” Şabestari descrie înţelepciunea sufită a unicităţii tuturor...

Milan Kundera – Insuportabila uşurătate a fiinţei

De Alexandru Cristian Experienţa de viaţă a lui Milan Kundera este fără îndoială unică, un om prins între două lumi. Lumea închisă, rece şi cenuşie în care a început să creeze şi lumea plină de soare unde a putut crea fără spaimele blocajului sau ale interdictului.Nesnesitelná Lehkost Bytí în română înseamnă Insuportabila uşurătate a fiinţei, titlul unui celebru  roman scris în 1984. Roman pe care pot să-l descriu într-un singur cuvânt reîntoarcere. Kundera ne semnalează spaima eternităţii, fiecare secundă se reîntoarce, este o repetabilă povară ca să folosim metafora lui Păunescu. Romanul începe sub simbolul părăsirii Tomas se întâlneşte cu Tereza care ţine într-o mână un un coşuleţ ce conţine un bebeluş(copilul lor Simion) iar în cealaltă mână romanul Anna Karenina de Lev Nikolaievici Tolstoi.Deşi cei doi formau un cuplu Tomas era legat de o mulţime de femei printr-o serie de prietenii erotice, cea mai strânsă o avea cu Sabina o pictoriţă.Aceste prietenii excludeau dragostea din viaţa lui, erau dominate de carnal, de atavism în formă elevată.Pentru Tomas iubirea era un act de compasiunea-milă, Tereza era acceptată în jurul său dintr-un altruism ciudat. Evenimentele se succed haotic şi repetat personajele se confundă cu situaţia politică din ţară, ocupaţia sovietică .După cele 72 de zile de ocupaţie sovietică în 1968, cei doi pleacă din Cehoslovacia în Elveţia . În Insuportabila uşurătate a fiinţei un imperativ este cheia aflării deciziilor haotice luate de personaje, Es müß sein(Trebuie să…). Tinereţea celor doi ne este povestită în partea a doua a romanului, de aici observăm că Tereza era dominată de introspecţie şi de o oarecare  frică de a trăi, greaua uşurătate de a trăi, iar Tomas a avut o  tinereţe mai activă dar plină de obsesii fantastico-erotice.În  a doua parte a romanului Tomas este condus de pasiunea pentru Sabina, acest far al vieţii lui este completat de o căţeluşă drăguţă care va avea...

Alexandru Cristian – România noului val

Volumul reunește 77 de tineri antreprenori, creativi, inventatori, regizori, voluntari, activiști, tineri diplomați, analiști, consultanți, manageri, gânditori și jurnaliști ce oferă o colecție de viziuni originale de excepție asupra viitorului României, în contextul revoluțiilor culturale globale provocate de tehnologie li de democratizarea cunoașterii. Apărătorii – o fulminantă poveste despre cum fiii capitanului Oană din Oastea lui Ştefan cel Mare puteau cuceri lumea Apariția acestei cărți marchează debutul generației Y în spațiul ideilor și va fi prima platformă din România care abordează cele mai noi teme globale precum democratizarea cunoașterii, monedele digitale, inovația în domeniul energiei, guvernanța digitală și creativitatea, noua direcție în cultură, educația alternativă și transformarea educației prin design, arhitectura deschisă, noua cinematografie, exoeconomia, urbanismul participativ, leadershipul feminin, minorități și rețele, guvernanța corporativă, tehnologiile disruptive, open data și e-government, agricultura reinventată, revoluția roboților industriali, explorarea și colonizarea spațiului, comunitățile vulnerabile, gândirea divergentă. Order România noului val Preţ @ RON77,00 Qty: Adauga in cosul de...

Alexandru Cristian – Sabato&Bolaňo. Fascinaţia de a trăi

Luna aceasta este luna în care doi mari scriitori ai Americii Latine şi-au intersectat drumurile, unul prin moarte altul prin naştere. Ernesto Sabato a murit în această lună, Roberto Bolaňo s-a născut în această lună.Moartea şi viaţa s-a împletit în această lună plină de lumină. Paradoxal sau nu Bolaňo a murit în iulie iar Sabato s-a născut în iulie. Unul a murit la o vârstă matusalemică celălalt în plină forţă creatoare. Opera lor stă mărturie asupra oamenilor ce au fost. Ernesto Sabato un enciclopedist, un om plin de vitalitate şi de sete de cunoaştere.Roberto Bolaňo un rebel, un scriitor citit, un intelectual realist, un om care a simţit viaţa în toate amănuntirile ei.Opera lui Sabato este a unui înţelept care se luptă să salveze lumea cea a lui Bolaňo a unui intelectual care ştie că a pierdut lupta dar care mai speră în găsirea unor insule de viaţă pură.Primul este un utopic al doilea un pragmatic.Ce au în comun?Voinţa de a arăta lumii că se poate trăi şi frumos, că ne putem lipsi de răutate şi că putem promova o iubire sinceră şi devotată. Fascinaţia de a trăi este la amândoi atât de mare încât în scrierile lor nu încetează să se mire în ceea ce priveşte  sensul acestei vieţi, la destinul omului în această lume.Viaţa este fascinantă deşi uneori pare absurdă şi grotescă la Bolaňo şi înnebunitoare la Sabato.A trăi este la aceşti doi autori egal cu a spera.Inspiraţia dostoievskiană se vede la amândoi(mari creatori prin excelenţă) prin voinţa de a explica fiecare cu propriul său mecanism crima, un fapt abject la Bolaňo şi un fapt explicabil la Sabato.Amândoi consideră crima ca o fractură în desfăşurarea normală a istoriei, de fapt este cel mai de neînţeles lucru făcut de om. Sabato şi Bolaňo sunt două faruri ce trebuiesc aprinse din ce în ce mai des într-o lume în...

Ismail Kadare – Podul cu trei arce

De Alexandru Cristian Din timpuri străvechi legendele s-au bazat pe realitate. Uneori  faptele depăşeau legenda, alteori legenda plăsmuia faptele reale. Dominaţia otomană s-a întins peste Balcani având la bază manipularea credinţelor străvechi. Gjon un tânăr călugăr, ne povesteşte despre un eveniment ce a marcat şi schimbat istoria Albaniei şi a Europei. În anul 1377 semne prevestesc venirea ordiei otomane. Ujana ce Rea râul de legendă ce desparte Albania de Imperiul Otoman trebuie stăpânit pentru a putea îngenunchea  Alberul. Oamenii locului cred cu tărie că semnele prevestitoare de la râu vor schimba zona, unii în bine alţii în rău. Numai Gjon este temător şi simte că la mijloc este o conspiraţie josnică, o mascarardă făcute de cei puternici. Stăpânul regiunii din sudul Aberului se hotăreşte să construiască un pod, fiind motivat de veniturile posibile aduse de această construcţie. Cei mai bătrâni presimt că se va abate asupra lor o mare nenorocire şi blestemă podul. Ujana cea Rea este văzută ca un monstru care nu va fi îngenuncheat de un căpăstru de piatră. Odată cu începerea construcţiei apar şi primele semne ale legendei balcanice. Pentru a rezista o construcţie trebuie un sacrificu, o jerfă a unui suflet, trebuie să zideşti de viu un om. Răspândita legenda despre reuşită şi sacrificiu a Balcanilor a făcut ca istoria acestui loc să fie imponderabilă şi metafizică. Pentru balcanici istoria este începutul şi sfârşitul unei legende. O crimă va avea loc şi astfel podul va fi terminat. Podul cu trei arce va fi întemeiat pe o jertfă de sânge. Gjon tulburat încearcă să le comunice tuturor că orice lucru întemeiat pe moarte naşte moarte, dar nu îl  ascultă decât codrii şi sinistrul pod. Construirea podului va apropia semiluna de Albania. Vulturul Albaniei se simte ameninţat de calma şi aducătoarea de moarte  semilună. Gjon scrie cronica  cu furie pentru că deja se aud primele lupte la...