Festival de poezie românească la Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv împreună cu Editura Familia din Israel și Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) celebrează Ziua Limbii Române printr-un Festival de poezie. Acesta va avea loc în data de 31 august, de la ora 17:00, la sediul ICR Tel Aviv, și va consta într-o dezbatere despre poezie ca limbă internațională de legătură între popoare, precum și despre poezia în cultura iudaică, însoțită de recitaluri de poezie românească și momente muzicale. Programul evenimentului: moderator: Etgard Bitel – ziarist, moment poetic susținut de copiii din comunitatea israelienilor originari din România; maraton de poezie israeliană în limba română – moderator poeta Maria Găitan Mozes; intermezzo muzical; Mircea Dinescu – „Poezia, muza limbii române”; Magdalena Brătescu – Impresii de lectură; lansarea volumului de poezie Sacralitate semnat de Alexandru Cristian; discuții cu publicul. Invitați din România: Mircea Dinescu – scriitor, poet, Alexandru Cristian – poet, conferențiar. Invitați din Israel: poeții: Alexandru Anca, Etgard Bitel, Lică Bluthal, Magdalena Brătescu, Madeleine Davidsohn, Rodica Grindea, Adina Herșcovici, Shaul Leizer, Mioara Leon, Bianca Marcovici, Maria Găitan Mozes, Ada Shaulov. Programul muzical va fi interpretat de elevi ai școlii de muzică Akadma din Ashdod și va cuprinde piese tradiționale...

Spre o altfel de literatură

Am intrat într-o perioadă în care literele se întâlnesc cu evenimentele sociale. Tot ceea ce se întâmplă se poate imprima pa hârtie. Povestea a murit acum există doar informaţia. Literatura de astăzi se bazează doar pe informaţie şi pe observarea atentă a unei realităţi tot mai obstrucţionate şi mai dificile. Impedimentul în a scrie ceva de calitate este renunţarea la vis şi la idei măreţe. Toată literatura din zilele noastre, de bună calitate, nu mai permite omului visul. Am trecut de la elementul oniric al scrisului la cel real, la mundan. Cărţile din zilele noastre pun accentul pe un scris cert şi fără dubii. Invenţia şi fantezia în vis sunt sugrumate de anumite idei preconcepute. Prefer o literatură a visului decât una în care informaţia devine redundantă. Mă refer la beletristica pentru adulţi nu la poveştile scrise pentru încântarea copiilor, unde fantezia este cheia scrisului. Dostoievski, Marquez, Kafka, Kundera, Amos Oz, Ismail Kadare sunt adevăraţi zugravi ai realităţii. Scrisul lor despre oameni şi lume lasă un loc şi pentru vise. Literatura lor este un realism al visului, o lume în care înţelegem această lume cu ajutorul unor mecanisme intime. Cei care scriu în zilele noastre sunt aplecaţi asupra unei realităţi crude şi nedeformate. Personal cred că o literatura realistă îmbinată cu visul ne poate salva din marasmul cultural în care se află lumea. Avem nevoie de cărţi şi de literatură. Avem nevoie pentru a ne citi şi a ne povesti visele, gândurile, speranţele şi dezamăgirile. Avem nevoie de o literatură mare a visului, de o peniţă care să ne deseneze viaţa fără să ne facă să o regretăm. Povestirile cele mai interesante sunt cele la împletirea visului cu realitatea. Memoria literară ne trezeşte la viaţă şi ne îmbie la o senzaţie unică de libertate.   Deschizând orice carte la întâmplare vă rog să începeţi să visaţi… Alexandru...

S- a stins o stea luptătoare

De Alexandru Cristian Trecerea în nefiinţă provoacă multă durere uneori şi revoltă. Viaţa este implacabilă si are acelaşi sfârşit. Datoria noastră niciodată nu rămâne neplătită. Dispariţia unui scriitor suscită dezbateri despre rolul avut în cultura şi literatura unei ţări. Anii comunismului au fost ani de aur ai literaturii române. Marii scriitori au fost luptători cu peniţa şi sufletul. Moartea marelui Augustin Buzura îmi spune că o generaţie care s-a luptat pentru integritatea culturală a ţării noastre se apropie de finalul unei misiuni demne. Augustin Buzura, Norman Manea, Nicolae Breban şi alţi mari scriitori reprezintă simbolul luptei împotriva infernalei maşinării comuniste. Limba lor a fost sabia noastră împotriva asupritorilor. Dezrădăcinarea ţării noastre a fost oprită de lupta acestor spirite alese. Academicianul Augustin Buzura a reprezentat un hotar în cultura noastră. Drama intelectualului în perioada roşie este o luptă continuă cu monştrii care doreau strivirea substanţei naţionale. Ca un vajnic apărător, calitate care a fost dobândită din tinereţe, Augustin Buzura a luptat pentru viaţa culturală aşa cum ar fi luptat şi pentru viaţa şi sufletul oamenilor dacă ar fi ales cariera medicală. Augustin Buzura era specializat în fascinanta psihiatrie, loc în care omul se luptă cu demonii săi. Luptându-se cu demonii unei epoci Buzura a scris romane de o mare subtilitate psihologică. Absenţii, Feţele tăcerii, Orgolii, Refugii sunt romanele scrise de Augustin Buzura care deplânge deplorabila stare a omului învăţat într-o lume ciudată cu valorile răsturnate. Academicianul Augustin Buzura a fost şi va rămâne şi o mare conştiinţă culturală, sub conducerea sa a luat fiinţă Institutul Cultural Român, o instituţie ce face auzită vocea culturii noastre peste hotare. Dispariţia Academicianului Augustin Buzura este un moment dureros pentru cultura noastră, un vârf al luptei pentru spiritul şi cultura română s-a stins… din lecţia vieţii lui avem de învăţat. Opera sa a fost scrisă în slujba oamenilor şi a culturii.   (n. 22...

Ernest Hemingway – Bătrânul şi marea

De Alexandru Cristian

Naghib Mahfuz – Pălăvrăgeală pe Nil

De Alexandru Cristian