Alex Ştefănescu – Texte care n-au folosit la nimic

„Doamne, ce-am mai scris în acești aproape douăzeci și cinci de ani de după 1989! Mi-am folosit inteligența, talentul, pregătirea intelectuală, umorul (în măsura în care le am) pentru a contribui la schimbarea în bine a țării mele, care, după ce se deșteptase din somnul cel de moarte în care-o adânciseră barbarii de tirani, zăcea nemișcată și se lăsa invadată − ca un pom de omidele păroase − de barbarii de tirani recondiționați și reorganizați. Așa cum un copil aflat în autobuz, cu mâinile pe spătarul din față, are impresia că el execută virajele sau, apăsând cu piciorul pe podea, crede în mod naiv că el face ca autobuzul să meargă mai repede, și eu, orbit de entuziasm și recăzut în infantilism, aveam impresia că schimb ceva în țara mea. N-am schimbat nimic, nimic, nimic.“ Alex. Ștefănescu Order Texte care n-au folosit la nimic Preţ @ RON39,90 Qty: Adauga in cosul de...

Alex Ştefănescu, cenzurat de Manolescu

Crisitan Teodorescu După 30 de ani de colaborare la România literară, criticul Alex Ştefănescu şi-a luat adio de la revista condusă de criticul Nicolae Manolescu. O despărţire bruscă, urmată de o explicaţie pe larg, în Evenimentul zilei. Alex Ştefănescu a scris, de curînd, pentru România literară un articol critic la adresa politicii culturale a Puterii. Articolul ar fi fost scos din revistă la ordinul directorului Nicolae Manolescu, care e şi preşedintele Uniunii Scriitorilor şi ambasador UNESCO la Paris. Alex Ştefănescu e candidat la Senatul României, pe listele ARD, din partea PNŢCD, aripa Pavelescu. Cu cîtva timp în urmă, aminteşte el, un articol al Rodicăi Zafiu a avut aceeaşi soartă. (Articolul, consacrat plagiatului comis de premierul Ponta, a apărut ulterior pe un site de ştiri.) Alex Ştefănescu e de părere că Nicolae Manolescu a refuzat să publice atît articolul său cît şi pe cel al Rodicăi Zafiu de teamă că premierul Ponta l-ar putea elibera din funcţia de ambasador al României la UNESCO. Din acelaşi motiv, crede Alex Ştefănescu, Uniunea Scriitorilor nu s-a pronunţat asupra plagiatului lui Victor Ponta. Nicolae Manolescu poate susţine, în sprijinul deciziei sale, că nu a publicat articolul candidatului la Senat pentru că textul putea fi privit drept o încercare a lui Alex Ştefănescu de a face campanie electorală. La rîndul său, autorul articolului poate invoca argumentul de principiu că directorul României literare a cenzurat un text conţinînd obiecţiile unui scriitor faţă de abuzurile guvernului în materie de cultură. Chiar dacă Nicolae Manolescu vrea să ţină revista (care trece prin mari dificultăţi financiare) departe de disputele  electorale, unde-şi poate găsi loc un asemenea articol, dacă nu în paginile unei publicaţii de cultură care apare sub egida Uniunii Scriitorilor? Iar dacă redacţia revistei nu împărtăşeşte punctul de vedere al lui Alex Ştefănescu putea preciza acest lucru într-o notă de subsol în care ar fi putut aminti că...

Emil Brumaru – Opere 1. Julien ospitalierul

„În versurile sale, Emil Brumaru descrie, elogiaza şi glorifică un stil de viaţă abandonat şi aproape complet uitat de contemporani. Este vorba despre un «altădată» pentru a cărui reconstituire recurge la amintiri din copilărie, la vestigii păstrate în oraşelele de provincie, la cărţi şi, bineinţeles, la imaginaţie. La sfârşitul secolului XX, poetul trăieşte într-o lume preindustrială. Circulă cu diligenţa sau cu dirijabilul, ascultă muzică la gramofon, bea apă din cişmea, mănâncă dulceaţă de trandafiri, se îmbracă în haine de borangic. În locuinţa lui se găsesc obiecte pe care nu le mai vedem decât în casele bătrânilor: andrele, piuliţă, bile de fildeş, sticluţă cu lavandă, brici şi chiar un revolver de argint.” (Alex. Stefanescu) De acelaşi autor Opere 2.Submarinul erotic Order Opere 1. Julien ospitalierul Preţ @ RON59,95 Qty: Adauga in cosul de...

Emil Brumaru – Opere 2. Submarinul erotic

„Valeriu Cristea a identificat în literatură două tipuri de spaţiu: unul închis, al tihnei, al siguranţei, al familiarităţii depline cu ambianţa, şi altul deschis, al noutăţilor şi al primejdiilor. Luând în considerare această clasificare, Emil Brumaru poate fi considerat un poet al spaţiului închis. De fapt, nimeni nu a mai numit în literatura noastră cu o atât de intensă fericire deliciile domesticităţii. El imaginează acel uter paradiziac pe care George Bacovia, rătăcitorul nocturn pe străzi pustii şi lugubre, nu a putut niciodată – deşi a visat – să-l reconstituie. Este greu de crezut că, vreodată, cineva va reuşi să descrie un spaţiu mai intim decât cel descris de Emil Brumaru.” (Alex. Stefanescu) De acelaşi autor Opere 1. Julien ospitalierul Order Opere 2. Submarinul erotic Preţ @ RON59,95 Qty: Adauga in cosul de...

10.000 de euro pentru cel mai bun roman românesc al anului 2011 – cel mai mare premiu literar

Premiul literar „Augustin Frăţilă„, editia I, este oferit de Asociaţia Casa de Cultură şi vine să răsplătească cel mai bun roman românesc publicat în anul 2011. Câştigătorul primeşte un cec în valoare de 10.000 de euro, acesta fiind cel mai mare premiu acordat până acum, în România, pentru creaţie literară. În concurs se pot înscrie toţi autorii care au publicat un roman în 2011, în limba română, expediind trei exemplare ale cărţii pe adresa Asociaţiei Casa de Cultură şi completând formularul de înscriere până în 23 septembrie 2012. (Regulamentul şi formularul de înscriere pot fi găsite aici. CONTINUARE —–> Juriul format din criticii literari Alex Ştefănescu, Dan C. Mihăilescu şi Daniel Cristea Enache va stabili finaliştii concursului (cinci autori). Numele acestora vor fi cunoscute în 8 octombrie. Între 10 octombrie şi 2 noiembrie 20 de bloggeri vor alege câştigătorul premiului, acordând puncte de la 1 la 5 fiecărui roman finalist. Autorul al cărui roman va primi cel mai mare punctaj va fi răsplătit cu Premiul literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2011, în valoare de 10.000 de euro.  Ceremonia în cadrul căreia se va acorda Premiul va avea loc în 7 noiembrie 2012 la Hotel InterContinental Bucureşti.   Premiul literar „Augustin Frăţilă”, o iniţiativă a Asociaţiei Casa de Cultură, va fi acordat în fiecare an pentru cel mai bun roman apărut în anul anterior, conform unei selecţii făcute de cei mai valoroşi critici literari şi de cititorii activi din mediul online.   Proiectul se bucura de sprijinul Hotelului InterContinental Bucureşti. Mai multe informaţii pe www.acadecu.ro Scriitor, traducător şi muzician, Augustin Frăţilă s-a născut în 1953 la Aiud şi a murit în 2010. Din 1991 a fost redactor-şef al Editurii ALLFA. Era membru al USR, din 1996. *** Voce muzicală şi poetică unică în literatura română contemporană, el declara într-un tulburător, ultim interviu publicat în revista Luceafărul: “N-am făcut niciodată...