Academia Română – Istoria Românilor. Vol X

Cu 1948 începe regimul democrat-popular, după model sovietic. A cuprins toate domeniile vieţii de stat – economie, societate şi cultură – pe fundalul unei represiuni generalizate care a atins un maximum în 1952, dar a continuat şi după aceea. Pe plan politic se consolidează monopolul partidului unic – P.M.R. – înlăuntrul căruia are loc o confruntare acerbă pentru controlul conducerii, cu o primă fază între 1949 şi 1952, continuată în 1958–1959. Pe plan economic are loc o trecere rapidă de la sistemul bazat pe proprietatea privată şi legile pieţei la acela al planificării centralizate, cu temeiul în proprietatea socialistă (a poporului!), unde cererea şi oferta erau date la o parte şi înlocuite prin cifrele de plan. Societatea intră – de cele mai multe ori forţat – în tipare noi impuse de regim. Peste toate, acţionează lupta de clasă. Politica oficială a statului s-a manifestat stăruitor şi imperativ împotriva a numeroase categorii socio-profesionale, considerate „nesigure”. În etapa Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948–martie 1965) are loc impunerea – după model sovietic – a instituţiilor şi mecanismelor Republicii Populare Române, proclamată în mare grabă (45 de minute) la 30 decembrie 1947. A fost etapa în care societatea românească în ansamblul ei a fost supusă unui şoc de proporţii, cu trecerea rapidă de la întocmirile tradiţionale de tip european – aşa cum evoluaseră de la Unirea Principatelor şi până la al Doilea Război Mondial – la conceptele, componentele şi mecanismele de import din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Regimul democraţiei populare a răsturnat toate alcătuirile existente ale României şi le-a înlocuit, la comandă, cu modele noi. De aceea, şocul a fost atât de mare, resimţit şi individual şi colectiv. Din 1965 regimul se intitulează „Socialist”. Fără a renunţa la componentele sale de bază: monopolul puterii, economia planificată, controlul informaţiei, regimul se deschide în mai multe direcţii – în cultură, de exemplu – spre tradiţiile proprii ale...

Editura Academiei Române – Gramatica limbii române. 2 volume

Gramatica limbii române (GALR) a fost elaborată sub egida Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti al Academiei Române, de un colectiv format din cercetători ai institutului şi din cadre didactice de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi de la Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania” din Braşov. Două volume revizuite şi adăugite în coperţi cartonate şi cu o hârtie lucioasă.

Academia Română – DEX. Dicţionarul explicativ al limbii române

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Ediţia a II-a , realizată sub coordonarea acad. Ion Coteanu şi dr. Lucreţia Mareş, are la bază prima ediţie, revăzută şi îmbogăţită prin introducerea cuvintelor din Suplimentul la DEX şi din alte surse lexicale, şi este elaborată de un grup de cercetători de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Conceput ca un vast şi complex repertoriu lexical, noul DEX înregistrează şi explică peste 67 000 de cuvinte: cele mai utilizate în limba română contemporană şi în operele literare clasice, un mare număr de regionalisme, arhaisme şi neologisme, precum şi termeni şi unităţi frazeologice noi aparţinând unor domenii de actualitate (informatică, finanţe, drept, religie, mass-media etc.). Faţă de cea precedentă, această ediţie cuprinde peste 7 000 de articole noi. Deşi nu este un dicţionar etimologic propriu-zis, DEX-ul indică şi originea cuvintelor. Cel mai cuprinzător dicţionar al limbii române, DEX-ul se adresează tuturor celor care au nevoie de informaţii noi în legătură cu vocabularul românesc actual. Order Dicţionarul explicativ al limbii române. Noul DEX - Ediţia a II-a Preţ @ RON125,00 Qty: Adauga in cosul de...

Academia Română – Istoria Românilor. Vol I

Primul volum al Istoriei ţării noastre tratează elementele de bază ale evoluţiei cultural – istorice, de la apariţia omului pe teritoriul României până la cucerirea romana. Partea I a acestui volum acoperă cea mai mare durată a Istoriei României, din Paleolitic pâna la prima perioadă a epocii fierului, inclusiv (cap. I – III).  Acest interval de timp, de aproximativ un milion de ani, ocupă un loc de primă importanţă în ansamblul istoriei României, aflându-se la temelia întregului edificiu al evoluţiei ulterioare. Un deosebit interes prezintă, fireşte, particularitătile cultural – istorice ale societăţii umane din spaţiul carpato – danubian din această perioadă, în strânsă legătură cu evoluţia culturilor europene, îndeosebi ale acelora din sud-estul Europei, dar ţi cu civilizaţiile evoluate ale Orientului Apropiat. Partea a II-a a volumului (cap. IV-X) cuprinde o perioadă relativ scurtă, de circa 600 de ani, în care prezenţa izvoarelor scrise alături de cele arheologice îngăduie o abordare nominală a fenomenelor istorice, în sensul îmbinării evoluţiei culturale cu cea a faptelor propriu-zise. Punctul culminant al istoriei Daciei preromane îl reprezintă răstimpul cuprinzând domniile regilor Burebista şi Decebal, reflectat arheologic în ceea ce se înţelege prin ,,civilizaţia geto-dacă din perioade de maximă dezvoltare” (cap. VIII-X). Academia Română – Istoria Românilor. Vol...

Academia Română – Istoria Românilor. Vol II

Volumul cuprinde – în continuarea volumului I – istoria regiunilor pontice şi carpato – dunărene de la cucerirea romană până la începutul secolului al VII-lea, la căderea apărării romano-bizantine pe linia Dunării, sub loviturile avarilor şi slavilor. În cele peste cinci secole de istorie, bogată în mutaţii social – economice, evenimente politico – militare şi în transformări etno – lingvistice, s-au pus bazele solide ale romanităţii şi etnogenezei românilor în ţinuturile de la Dunăre, Carpaţi şi Pontul Euxin. Se înfăţişează, pas cu pas, istoria Daciei romane si postromane, a Dobrogei romane şi romano – bizantine, a teritoriilor locuite de dacii liberi şi de populaţia romanică, unde s-au aşezat şi primii migratori, conlocuind cu autohtonii. Este o lucrare de sinteză, realizată prin efortul unor cunoscuţi specialişti în domeniu, la nivelul documentaţiei şi al cunoştintelor existente în momentul de faţă. Relatarea faptelor, dezbaterea problemelor, soluţiile adoptate în chestiunile controversate şi analiza proceselor istorice au un caracter obiectiv, făra imixtiunea factorului politic. Academia Română – Istoria Românilor. Vol...