Florin Grozea – Hit Yourself. 100 de idei de la pasiune la marea lovitură

Dacă doriţi să urmaţi o carieră muzicală, cartea lui Florin Grozea vă oferă toate informaţiile necesare pentru a deveni un compozitor sau un interpret de succes. Pe lângă ideile şi sfaturile practice care vă ajută să vă impuneţi pe piaţa muzicală şi să vă menţineţi în top – de la compunerea versurilor şi a melodiilor până la crearea imaginii şi autopromovare –, veţi găsi linkuri utile, dar şi secrete ale succesului unor artişti români celebri, ca Inna, Smiley, Morandi, Edward Maya şi alţii. Urmaţi aceste sfaturi şi în scurt timp, dintr-un artist independent cu resurse financiare limitate, puteţi deveni un autor de hituri sau un star...

Cristian Bădiliţă – Genialogii

Demisie Domnule preşedinte, Întrucât derizoriul nu poate fi nici stimat, nici dispreţuit; întrucât mai există pe ici pe colo demnitate la purtător; întrucât Dumnezeu (poet nu critic literar) n-a dat talent şi cinste intelectuală tuturor zevzecilor care se autoproclamă scriitori; întrucât Homer, Virgiliu, Properţiu, Dante, Eminescu, Verlaine, Charles Cross, Leopardi, Christian Bobin, Rilke, Esenin, Oscar Wilde etc. n-au avut onoarea să facă parte din sindicatul pe care îl conduceţi şi exploataţi; întrucât talentul şi opera nu au nicio legătură cu noţiunea proletară de sindicat; şi, iarăşi, întrucât atunci când m-am încuscrit cu sindicatul dumneavoastră i-am avut naşi pe Al. Paleologu, L. Ulici şi C.M. Ionescu – fie-le ţărâna uşoară –, a căror memorie nu vreau s-o întinez (pe atunci contau valoarea şi opera; acum nu contează decât figuraţia şi cotizaţia); întrucât prezenţa mea acolo nu mi se pare indispensabilă, iar cărţile mele (deşi vă aduc bani la teşcherea) sunt puse la un loc cu ale caracudei (în cel mai nobil caz); întrucât aerul e mult mai curat aici, de unde vă scriu, iar pisicii mele posesoare de geniu puţin îi pasă de N. Manolescu et comp.; din toate aceste pricini, şi nu numai, părăsesc Uniunea Scriitorilor din România sine die. C.B. PS: Pentru cititorul derutat precizez că acest text nu este doar un poem, ci şi o demisie...

Kevin Brooks – Martyn Pig. Ultima săptămână cu tata

Faceţi cunoştinţă cu Martyn Pig. Numele e rău, într-adevăr, dar viaţa-i e chiar mai rea… Viaţa lui Martyn e îngrozitoare, dar mereu a fost aşa. Mama l-a părăsit. Tatăl îl urăşte. Dar cel puţin lucrurile n-au cum să fie mai rele de-atât. Sau cel puţin aşa îşi imaginează el. Când tatăl lui moare într-un accident stupid,Martyn îşi dă seama că, pentru prima dată în viaţă, are de ales. Sigur, ar putea să anunţe ce s-a întâmplat şi să se mute la oribila mătuşă Jean. Sau ar putea să scape de cadavru şi să-şi vadă de viaţă. Aşa că Martyn pune la cale un plan perfect pentru a ascunde trupul tatălui său. La urma urmei, ce-ar putea să meargă prost? Order Martyn Pig. Ultima săptămână cu tata Preţ @ RON22,99 Qty: Adauga in cosul de...

Keith Hitchins – România. 1866–1947

„Acest important volum din seria «Oxford History of Modern Europe» este o lectură obligatorie pentru specialiştii şi studenţii preocupaţi de istoria României şi a Europei de Est, dar şi pentru publicul larg. Nici o altă lucrare nu acoperă domeniul cu o asemenea competenţă, limpezime şi cuprindere intelectuală. Orice specialist în istoria modernă a României va trebui să pornească de acum încolo de la viziunea lui Hitchins.“ (The Historian) Lipsa cărţilor de istorie adevărată a României, mai exact a cărţilor în care adevărul istoric să nu fi fost ocolit sau distorsionat pentru a se conforma ideologiei comuniste, a făcut ca substanţialul volum al lui Keith Hitchins despre afirmarea naţiunii române moderne să fie foarte bine primit de publicul românesc încă din 1997, cînd a apărut prima ediţie în limba română. De atunci, România. 1866–1947 a devenit o lucrare clasică. Studiul lui Keith Hitchins le oferă românilor o perspectivă exterioară în sensul bun al cuvîntului – adică nepărtinitoare, realistă şi integrativă – asupra istoriei lor naţionale. În ochii specialistului american, constituirea României moderne este un proces clasic, urmînd îndeaproape etapele de formare ale tuturor celorlalte state naţionale din Europa. Hitchins prezintă cronologic acest proces, prin evenimentele sale politice capitale: Independenţa, domnia regelui Carol, Primul Război Mondial, România Mare, al Doilea Război Mondial. Tendinţele generale în evoluţia economică şi socială, ca şi modificările percepţiei de sine a românilor sunt analizate în afara strictelor departajări cronologice de mai sus. Ultimul capitol al cărţii tratează scurta perioadă august 1944–1947, în care, sub puterea comunistă, statul român modern a fost pur şi simplu dezintegrat. Order România. 1866–1947 Preţ @ RON75,00 Qty: Adauga in cosul de...

Zoltán Rostás – Dialog neterminat

Convorbirile cunoscutului profesor de istorie orală de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, sociologul Zoltán Rostás, cu Ioan Mihăilescu, sociolog, rector al Universităţii Bucureşti constituie un dublu eveniment editorial. O dată prin caracterul lor surprinzător. Puţină lume ştie, din afara lumii academice şi chiar in interiorul ei, că cei doi sociologi purtau această convorbire în condiţiile în care profesorul Mihăilescu era grav bolnav şi îşi trăia ultimele luni de viaţă. Testament uman şi profesional pe de o parte, nici o clipă însă coborât la nivelul indiscreţiei sau al confesiunii prea personale, cartea de faţă este în acelaşi timp o analiză cu mijloacele specialistului, întreprinsă de cei doi asupra societăţii româneşti, învăţământului universitar, mediului academic şi cel politic al anilor comunismului şi ai tranziţiei. În intenţia celor doi autori, exprimată în prefaţă de Zoltán Rostás, singurul care mai poate face mărturisiri azi, la câteva săptămâni după dispariţia unuia dintre interlocutori, cartea urma să fie „un tablou al societăţii româneşti bazându-ne pe experienţa şi percepţia personală a doi sociologi din aceeaşi generaţie, dar cu background-uri foarte diferite.” Apoi „când, la începutul acestui an, am demarat convorbirile cuprinse în volumul de faţă, ne-am dat seama din primele momente că este mai firesc să punem în centrul discuţiilor nu societatea, ci sociologia românească, şi prin aceasta să vorbim de lumea noastră. (…) Ne-am întâlnit de fiecare dată dimineaţa devreme, în clădirea Institutului Social Român din strada Transilvania, în perioada februarie–mai 2007.(…) Ceea ce m-a frapat de la bun început a fost solicitudinea şi în acelaşi timp reţinerea în relatări şi comentarii. Nici în discuţiile cu reportofonul închis nu a fost violent în aprecierea oamenilor, îi trata cel mult cu ironie dublată de compasiune. S-a ferit de confesiuni foarte personale şi niciodată nu a vorbit de boala gravă care îl măcina de ani de zile. Astfel am reuşit ca până în luna mai să...