Mihaela Vasiescu – Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României. 1994-2010. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile

În urma numeroaselor condamnări ale României, în opinia publică s-a transmis cu o siguranţă specifică, de către oamenii politici, presă ori de către reprezentanţi ai autorităţilor publice, ideea că judecătorii poartă vina exclusivă a acestor condamnări, desigur, în planul cauzalităţii fiind ultima verigă înainte de trimiterea unei cauze pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului. O astfel de opinie se bazează pe argumente speculative, iar nu pe o cercetare ştiinţifică amănunţită. În această lucrare s-a urmărit sa se rezume fiecare cauză în care România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Order Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României. 1994-2010. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile Preţ @ RON350,00 Qty: Adauga in cosul de...

Caragiale I. L. – Momente. Povestiri. Schiţe

Despre Caragiale, ca în genere despre clasici, vorbim mai ales în ocazii festive. În restul timpului, Caragiale este acela care vorbeşte despre noi. Şi se pare că o face mult mai bine. Ceea ce spunemnoi despre Caragiale este supus revizuirii neîncetate. Ceea ce a spus Caragiale despre noi rămâne turnat în bronzul eternităţii. Caragiale evadează mereu din formulele în care încercăm a-lprinde, pe când noi nu izbutim a evada din formula în care ne-a prins Caragiale. Niciodată nu vom izbuti să-l epuizăm pe Caragiale. El este acela care întotdeauna ne va epuiza pe noi. Order Momente. Povestiri. Schiţe Preţ @ RON15,00 Qty: Adauga in cosul de...

Marinela Popa – Literatura română. Manual preparator pentru clasa a VI-a

Literatura română. Manual preparator pentru clasa a VI-a Cel de-al doilea volum al seriei de manuale preparatoare de literatură română este conceput pe baza textelor incluse în cele trei manuale alternative în vigoare pentru clasa a Vl-a. Expunerile din volum, debutând cu un studiu introductiv aplicativ, referitor la comentariul literar, urmăresc ordinea cronologică a “epocilor literare”, cărora le aparţin creaţiile populare şi apoi cele culte/scriitorii, şi constau în planuri corespunzătoare textelor luate în discuţie, facilitând înţelegerea conţinutului operelor literare. Variantele de comentariile literare valorifică, firesc, şi posibilele răspunsuri la majoritatea întrebărilor şi exerciţiilor corespunzătoare fiecărui text inclus în cele trei manuale alternative. În secţiunea finală a lucrării, noţiunile de teorie literară sunt sistematizate în cadrul unei schiţe recapitulative, ce înglobează într-un sistem unitar şi teoria literară aprofundată în anul precedent de studii (clasa a V-a). Lucrarea pune la dispoziţia elevilor un instrument util şi eficient, o bază consistentă pentru studiul curent, dar şi pentru pregătirea examenului de Testare NAţională şi a celui de admitere în liceu. LITERATURA POPULARA (privire generala; balada; doina ca specie literara; parabola; portretul); Literatura cultă: (Costache Negruzzi – “Sobieski şi românii”; Grigore Alexandrescu – “Câinele şi căţelul”; Vasile Alecsandri – “Iarna”, “Miezul iernei”; Ion Creangă -”Amintiri din copilărie”; Ion Slavici – “Budulea taichii”; Mihai Eminescu – “Scrisoarea III”, “O, rămâi”, “Peste vârfuri”; I.L. Caragiale – “D-l Goe”; Calistrat Hogaş – “Amintiri dintr-o călătorie”; Barbu Ştefănescu Delavrancea – “Hagi Tudose”; Nicolae Iorga – “Cea dintâi învăţătură”; George Topârceanu – “Bivolul şi coţofana”; Mihail Sadoveanu – “Cetatea Neamţului”; Tudor Arghezi – “Vânt stăin”, “Creion”; Ion Pillat – “Mărţisor”; Ionel Teodoreanu – “Basmul toamnei”, “La Medeleni”; Geo Bogza – “În nopţile cu lună femeile torc cânepă”, “Cartea Oltului”; Marin Sorescu – “Unde fugim de...

Ionel Teodoreanu – Lorelei

Alături de trilogia La Medeleni, Lorelei (1935) este cel mai iubit roman al lui Ionel Teodoreanu. Farmecul său romantic, tristeţea apăsătoare, intimitatea graţioasă şi nobleţea lirică a poveştii de iubire, atmosfera cu parfum fin de siécle topită în frenezia epocii jazzului din anii ‘20-‘30 au sedus generaţii de cititori şi, mai ales, de cititoare. Roman de atmosferă şi de „de analiză” a sentimentului, Lorelei este o „contopire de poem şi basm”, în care naraţiunea psihologică de actualitate întîlneşte tradiţia mitologică a romanţului medieval. Trista poveste de iubire a tinerei Luli e dublată de iluzia livrescă şi filtrată prin lirismul pur al vechii legende germanice şi al elegiilor...

Dumitru Cheagă – Ghid de anchetă penală

Ancheta penală constituie o funcţie esenţială în logica procesului penal în exercitarea căreia procurorul şi organele de cercetare ale poliţiei judiciare strâng probe pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată a inculpatului. În contextul evoluţiei procedurii penale din ultimele decenii, apariţia lucrării Ghid de anchetă penală este mai mult decât necesară. Sesizând necesitatea armonizării standardelor de practică, autorii întreprind o activitate remarcabilă în direcţia sistematizării şi structurării actelor procedurale ce pot fi efectuate de organele de urmărire penală în exercitarea funcţiei procesuale de anchetă, prezentând detaliat, cu explicaţiile teoretice aferente şi motivări din practica judiciară, peste 250 de modele de acte folosite în mod frecvent în activitatea de efectuare şi conducere a investigaţiei penale. Modelele de acte procesuale şi procedurale sunt prezentate în succesiunea lor cronologică, în funcţie de etapele anchetei penale, începând de la modalităţile de sesizare până la emiterea rechizitoriului, de instituţiile reprezentative ale dreptului procesual penal (măsuri preventive, măsuri asigurătorii, plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, soluţii dispuse de procuror). Un loc important îl ocupă metodologia administrării mijloacelor de probă în procesul penal, aspecte particulare vizând cercetarea la faţa locului, constatarea infracţiunii flagrante, autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire, dispunerea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor judiciare (criminalistice, contabile, fiscale, tehnice sau de altă natură), interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice, percheziţia domiciliară şi informatică, cooperarea judiciară internaţională în materie penală ş.a., în funcţie de natura infracţiunii care face obiectul anchetei. O preocupare aparte a fost acordată de autori şi actelor procurorului de neurmărire penală ori de trimitere/netrimitere în judecată în scopul optimizării acestora şi evitării desfiinţării lor de judecătorul sesizat cu o plângere formulată în temeiul art. 278 ind. 1 C. pr. pen. Elaborată de doi practicieni, lucrarea Ghid de anchetă penală se recomandă a fi un instrument util de studiu atât pentru studenţii facultăţilor de drept confruntaţi cu formulările...