Posted by
Ilă Citilă on Feb 14, 2013 in
Articole |
0 comments
Volumul Idei de Schimb reprezintă o critică devastatoare a subdezvoltării intelectuale românești. Volumul Idei de Schimb (http://matei.org/idei), subintitulat ”Cum ar fi dacă grija intelectualilor ar fi pedagogia, nu teologia, a politicienilor canalizarea satelor, nu terminarea doctoratelor, iar a clerului iubirea aproapelui, nu a trecutului,” este o analiză critică a unor date și fapte ce s-au acumulat în ultimii 20 de ani și care relevă o imagine paradoxală despre România. Progresele făcute în unele domenii au pus într-o lumină și mai puternică carențele socio-culturale ale post-comunismului românesc. Lucian Sârbu sumariza volumul cu aceste cuvinte: ”Chipul unei epoci îl întrevezi după cronicile care se scriu despre ea. Asta nu înseamnă că volumul despre care urmează să vorbesc e unul scris de un jurnalist, ci de un sociolog al comunicării, Sorin Adam Matei, cunoscut în România pentru cărțile sale anterioare: „Boierii minții” și „Idolii forului” (volum colectiv coordonat în colaborare cu Mona Momescu). În aparițiile precedente Sorin Adam Matei punea sub semnul întrebării paradigma modernizării românești din perspectivă culturală. Concluzia era că în ciuda aparențelor și autocaracterizărilor suficientizante de cultură „europenizată”, „modernă” (chiar „postmodernă”) ș.a.m.d. în realitate spațiul cultural românesc e dominat de niște relații simbolice și de putere de tip neofeudal în care câteva „grupuri de prestigiu” formate din intelectuali lipsiți de o specializare anume (așa-zișii „boieri” ai minții) produc o fascinație cvasi-mistică asupra publicului intelectual de la noi. De aceea autorul preferă să instituie termenul de „paramodernitate” românească, adică o modernitate dubioasă, paralelă, de fapt, cu modernitatea. O modernitate în care un discurs intelectual în aparență foarte actualizat, „adus la zi”, se împletește talmeș-balmeș cu fascinații religioase și atitudini profetice și în care aparenta ancorare în actual a elitelor e dublată de o înțelegere îndoielnică, anacronică, a funcției și rolului social al culturii. Dacă în primele două volume autorul discuta, așadar, condițiile intelectuale ale modernității românești, în volumul „Idei de...