De Alexandru Cristian A construi un puzzle este o provocare, a te uita pe un album vechi de fotografii este o căutare, o aflare. De multe ori puzzle-ul are ceva misterios, ştii că este gata dar parcă ceva îi lipseşte. Elementul plin de enigmă este omul care l-a gândit. Rebelul Bolaňo a scris un roman absurd, un roman anarhic, un roman fotografic.Anvers(Amberes) este romanul lumii actuale, o lume absurdă, o lume în care banalul poate deveni sacru.Sacralizarea banalului duce la desacralizarea sacrului, la golirea de substanţă a lumii. Bolaňo în toată scriitura sa descrie de fapt o rezistenţă de tip sabatian. Romanul este scris impersonal la diferite persoane, ca un narator ce observă un puzzle pe care încearcă să-l compună, ca un album de fotografii pe care-l priveşte.Întâlnim plaje pustii , femei roşcate sau blonde, un cocoşat, un poliţist corupt, o serie de crime ce se confundă între ele, scene de sado-masochism sau de bestializare sexuală, vagi urme de discuţii teologice.Este o creaţie amorfă din care desprindem lumea noastră de astăzi.Este un roman în care violentul cu reflexia filosofică se îmbină fericit.De ce este un roman anarhic?Pentru că nu respectă nici un canon clasic şi pentru că este o revoltă împotriva mizeriei lumii contemporane.Este scurt timpul care ni se dă pentru a ne constru viaţa conchide Bolaňo, o revoltă împotriva timpului.De ce este absurd?Pentru că poliţistul care este braţul legii apare în scene de erotism violent, pentru că tineri sunt prinşi în capcana năucitoare a drogurilor, pentru că plaja mare pustie este tristă, pentru că la Anvers un bărbat moare după ce maşina sa este strivită de un camion plin cu porci, pentru că “realitatea pute rău.” Titlul este dat de numele marelui port belgian Anvers (Antwerp în flamandă), este un titlu sugestiv.Într-un port întâlnim oameni de toate categoriile, marinari, comercianţi, birocraţi, milionari, săraci, preoţi, femei ieftine, femei uşoare,...
