Steinhardt – În evocări

„Răul poate să-l facă oricine, cât de nevoielnic ar fi. Binele însă e numai pentru sufletele tari şi firile călite.” Personalitatea sa efervescentă şi preocupările polivalente sunt evocate de reprezentanţi ai lumii literare şi religioase care l-au cunoscut în diferite etape ale vieţii sale pe Nicolae Steinhardt – în Bucureştiul tinereţii, în inchisoarea Jilava sau în „oaza de pace” a Mănăstirii Rohia. Scriitor şi publicist, condamnat politic şi monah ortodox, atras în egală măsură de literatura şi muzică, de teologie şi drept, N. Steinhardt este una dintre figurile de prima mărime ale culturii româneşti. Textele cuprinse în acest volum au fost scrise după încetarea din viaţa a lui N. Steinhardt – 30 martie 1989. O parte au fost publicate în reviste, in ziare sau în cărţi. O altă parte au fost trimise pentru volumul II al Caietelor de la Rohia, intitulat N. Steinhardt în amintirea contemporanilor (Helvetica, Baia Mare, 2000). Cea de-a treia parte – ciâteva texte inedite, solicitate şi primite de editor în vederea alcătuirii prezentului volum. Lista autorilor, mărturiilor cuprinse în acest volum: Arşavir Acterian, Dorina Al-George, Bartolomeu Anania, fost Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramuresului, Alexadru Baciu, Nicolae Balotă, Nicolae Băciuţ, Alexa Gavril Bile, Ioan M. Bocu, Miron Alexandru Bogdan, Augustin Botis, Gheorghe Brătescu, Virgil Bulat, Iordan Chimet, I.P.S. Justinian Chira, Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului, Virgil Ciomoş, Alexandru Ciorănescu, Maria Cogălniceanu, Vasile Cormos, I.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, Ov.S. Crohmălniceanu, Arhimandrit Mina Dobzeu, Sorin Dumitrescu, Radu Enescu, Theodor Enescu, Ioan Filip, Terezia Filip, Părintele Constantin Galeriu, Alexandru George, P.S. Justin Hodea Sigheteanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Ştefan Iloaie, Arhimandrit Paulin Lecca, Monica Lovinescu, Serafim Man, Nicolae Mecu, Achim Mihu, Virgil Nemoianu, Costion Nicolescu, Alexandru Paleologu, Amelia Pavel, Monica Pillat, Ioan Pintea, Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, Adrian Popescu, Nicolae Rosca, Eugen Simion, Sanda Stolojan, Geo Şerban, Mihai Şora, Eugenia Tudor-Anton, Cornel Ungureanu, Viola...

Noi titluri de Orhan Pamuk, Vladimir Nabokov şi Jack Kerouac, în pregătire în cadrul colecţiei „Biblioteca Polirom”

Şi în luna februarie, colecţia „Biblioteca Polirom” continuă să oferecititorilor titluri de referinţă din literaturile lumii: atât traduceri inedited din operele unor scriitori apreciaţi precum Orhan Pamuk, Vladimir Nabokov sau Jack Kerouac, cât şi cărţi semnate de autori care vor apărea în premieră în limba română, precum Sofi Oksanen sau Kate Williams. Dupa ipostaza de memorialist a lui Orhan Pamuk,ilustrată de volumul Istanbul, tradus în urmă cu câteva luni iî limba română, Editura Polirom le propune cititorilor autohtoni o nouă înfăţişare a laureatului Nobelului literar: aceea de eseist. Volumul "Romancierul naiv şi sentimental" (traducere din limba engleză de Rebeca Turcuş), o interpretare impresionantă a faptelor care se petrec în mintea romancierului, este una dintre cele mai formidabile tentative de elaborare a unei teorii a romanului intreprinse de unpracticant al scrisului: „Fermecătoare, autoreflexivă şi meditativă!”. (The Guardian) Primul roman pe care Vladimir Nabokov l-a scris după ce s-a stabilit în America şi cel mai provocator din punct de vedere politic, "Blazon de bastard", va intra în librării în următoarele săptămâni. Carte clasică a literaturii moderne, Blazon de bastard apare in traducerea Ancai-Gabriela Sirbu. Pe lista noilor aparitii se afla si un nou titlu de Jack Kerouac,scriitorul-emblemă al „Generaţiei Beat". Volumul "Oceanul e fratele meu", apărut în traducerea luiCiprian Şiulea, este o antologie de texte inedite, care conţine, printre altele, aşa-numitul „roman pierdut” al lui Jack Kerouac, prima sa scriere de anvergură, descoperită recent printre hârtiile personale ale autorului. Ediţia in limba română este însoţită de fotografii inedite din arhiva scriitorului. O noua ediţie, revăzuta, a volumului Masca Morţii Roşii şi alte poveşti, de Edgar Allan Poe va intra de asemenea în librării în prima săptămână a lunii februarie. Tradus integral de Liviu Cotrau, textul noii ediţii este precedat de un studiu introductiv şi completat de numeroase note şi comentarii. Cea mai importantă prozatoare finlandeză din noua generatie, Sofi Oksanen,va apărea,...

Iulian Tănase – Oase migratoare

Reîncarnarea oaselor se petrece in Fabrica de Chipuri, de funcţionarea căreia se ocupă Fotograful. Experimentele, deloc ortodoxe, pe care Fotograful le pune la cale  în Fabrica de Chipuri ajung la urechile presei. A fost o vreme când Fotograful încarcă şi descarcă morţi la Institutul de Medicină Legală. Activitatea asta îl liniştea foarte mult. Morţii sunt nişte oameni de treabă. Fotograful se desparte de soţia lui şi se mută singur. Îşi continuă experimentele. Se îndrăgosteşte de o femeie pe nume Moira, care rămâne însărcinată. În ziua când devine tată, Fotograful are un accident de maşină şi îşi găseşte sfârşitul. DAR sfârşitul nu există, el este doar o...

Marta Petre – Diavolul şi ucenicul său/Nae Ionescu – Mihail Sebastian

De Vladimir Tismăneanu Am citit pe nerasuflate noua carte a profesoarei de istoria filosofiei, poetei si eseistei Marta Petreu pe tema tineretii intelectuale a lui Mihail Sebastian, a relatiei dintre tânărul intelectual evreu român de la Dunăre, unul dintre cele mai rafinate spirite ale generaţiei ‘27,  şi principalul doctrinar al extremismului revoluţionar din România anilor ’20 si ’30, Nae Ionescu, seducător (la propriu şi la figurat) profesor de logică şi metafizică, dialectician-prestidigitator fără pereche, magician al conceptelor din specia lui Leo Naphta, personajul lui Thomas Mann din Muntele vrăjit. Cartea trebuie examinată în spiritul ei, care este unul al respectului pentru text, pentru surse, pentu faptele istorice,  iar nu pe baza de procese de intenţii, pe cât de maliţioase, pe atât de dubioase.  “Atacurile la baionetă”, exploziile nevrotice, nu-şi au locul acolo unde se discută idei.  Sebastian nu a fost un scriitor oarecare, rolul său la Cuvântul nu poate fi comparat cu cel al unui Ion Călugaru, for instance. Tema explorată de Marta Petreu poartă asupra unuia din cele mai controversate şi încă sângerande momente din istoria politică şi intelectuală a României interbelice. Mai presus de orice, Nae Ionescu  a urmărit să întemeieze religia politică a ortodoxismului românesc, o filosofie colectivistă ostilă liberalismului, parlamentarismului, socialismului (fie acesta şi democratic) şi oricărei forme de raţionalism considerat emasculant şi lipsit de viaţă.  Naeionescianismul a fost o viziune totalitară despre fenomenele politice, etice, şi religioase, iar tânărul Sebastian a sprijinit această perspectivă anti-pluralistă.  Modernitatea era pentru Nae Ionescu prin excelenţă decadentă, coruptă şi corupătoare.  Statul burghez era unul fals, artificial, lipsit de legitimitate.  Libertăţile civile erau mofturi derizorii. Se impuneau decizii rapide, necruţătoare, luate de un Conducător blagoslovit cu providenţiala charismă. În conflictul dintre spirit şi suflet, klagesianul Nae lua partea sufletului.  La un ceas când Europa părea să fi intrat în ceea ce Elie Halevy a numit L’ere des tyrannies, aceste idei explozive...

Miron Manega – De ce urâm femeile?

[…] Miron Manega contraatacă. Nu explicit, adică nu scrie o carte împotriva lui Cărtărescu, dar fără îndoială, animat subteran de un demon polemic îndărătnic şi nesăţios, el scrie o carte din care nu poate fi exclus cu totul dialogul încruntat şi chiorâş cu Cărtărescu. Şi scrie, interogativ, nu relativ, aşa cum el însuşi precizează, o carte provocatoare, inteligentă, plină de vervă şi, într-un anume fel, incărcată de erudiţie, pe numele ei De ce urâm femeile? […] În spaţiul infinit al feminităţii, în care factorul extraneu şi perturbator îl constituie, indiscutabil, bărbaţii, Miron Manega păşeşte încet, dar ferm, tatonează, măsoară, ia notiţe, şi, mai apoi, cartografiază meticulos, ca un explorator. […] Dar, pană la utmă, în afară de titlu, în care ura lui Manega este doar contrapunctul iubirii lui Cărtărescu, „De ce urâm femeile?” este o carte foarte serioasă, pe alocuri chiar sobră, scrisă cu o vervă eseistică remarcabilă, de un moralist voluptuos. şi ludic. […] Pavel Şuşară Order De ce urâm femeile? Preţ @ RON30,00 Qty: Adauga in cosul de...