Mopete. Un exerciţiu de admiraţie

Radu Vancu Prin primăvara lui ’97, l-am oprit în timp ce cobora scările Facultăţii de Litere din Sibiu. A acceptat să se uite peste poemele mele şi am stabilit să-l sun a doua zi. Îmi pusesem, fireşte, speranţe abstruse în verdictul lui, care a sunat liniştit şi ferm: „Domnule, îmi pare rău, poemele dumneavoastră nu sunt bune”. I-am mulţumit şi am închis, eram convins că se înşeală. Nu se înşela, erau într-adevăr proaste. Prin toamnă, l-am invitat pe Mircea Ivănescu la cenaclul nostru studenţesc. Făcusem o asociaţie, ICAR, şi desfăşuram prin ea tot soiul de activităţi, cum ar fi, de pildă, un concurs naţional de eseuri privitoare la opera lui Cioran; din juriu făceau parte Matei Călinescu, Irina Mavrodin şi Mircea Ivănescu. Printre activităţile ICAR-ului se regăsea şi acest cenaclu studenţesc, la care invitam din când şi scriitori consacraţi; Mircea Ivănescu a venit aici de două ori. În toamna lui ’97, când a venit prima dată, i-am dat alt caiet mâzgălit cu texte noi-nouţe. M-a privit curios. „Nu tot dumneavoastră mi-aţi dat poeme?” Am făcut pe niznaiul, mă temeam c-o să refuze să le citească şi pe acestea. O prietenie îndrăgostită Când am vorbit din nou la telefon, s-a arătat interesat. Am stabilit o întâlnire la Biblioteca Franceză, care pe vremea aceea se afla în parcul Astra, unde e astăzi librăria-cafenea „Erasmus”. Mi-a făcut un fel de fişă tipologică, m-a întrebat în ce limbi citesc, despre ce poet român aş vrea să scriu un eseu (i-am spus că despre Emil Botta – erau, ah, vremurile în care juram pe barochiştii fantaşti şi histrioni…), iar în final a condiţionat eventualele noastre întâlniri ulterioare de un eseu pe care trebuia să-l scriu pornind de la o comparaţie între două pasaje indicate de el din memorie (era practic primul meu contact cu fabuloasa, funesiana memorie ivănesciană), unul din „Ştiinţa voioasă” şi altul...

Daniel Mahoney – Aleksandr Soljenitin. Dincolo de ideologie

Dacă despre Soljenitin s-a putut spune că, sub aspectul urmărilor pe care le-a avut asupra istoriei, este scriitorul dominant al secolului XX, Daniel J. Mahoney are în vedere în cartea sa tocmai latura de disidenţă politică ce ar îndreptăţi afirmaţia de mai sus. Bineinţeles, autorul nu pretinde că Soljenitin ar fi un filosof politic în sensul strict al cuvântului, dar reuşeşte să-i reconstituie, în diferite etape şi din diferite lucrări, viziunea asupra condiţiei politice a omului. Sunt interesante mai ales punerea în contextul epocii a acestei viziuni şi comparaţiile cu figuri politice şi nu numai de prim-plan, inclusiv disidenţi precum Václav...

Nicolae Mareş – Ioan Paul al II-lea. Un Papă Sfânt

Papa Ioan Paul al II-lea s-a impus prin faptele sale, prin dăruirea şi hotărârea cu care a condus barca credinţei timp de aproape 27 de ani (dintre cei mai furtunoşi din istoria mileniului trecut), cât şi prin implicarea directă şi constantă — ca un lider vertical şi credibil pentru pace, dreptate şi echitate socială — într-o lume în puternică derivă pe multiple planuri. Chiar dacă memoria omenirii se dovedeşte, după trecerea Pontifului la cele veşnice, a fi scurtă, totuşi — prin modul în care s-a manifestat — dăruirea până la sacrificiu cu care a acţionat până la ultima suflare îl califică pe Papa Ioan Paul al II-lea drept un Sfânt al vremurilor noastre. Ioan Paul al II-lea a fost un dar al Providenţei atât pentru generaţia contemporană, cât şi pentru cele viitoare, iar memoria lui trebuie perpetuată şi cinstită în altarele credinţei. Numai un Om sfânt putea ridica ştacheta dreptăţii, înţelegerii şi iubirii atât de sus , pe o mare atât de...

Cărţi pentru iubitorii de China

      Zha o X iao lan&Kanae Kinoshita – Sănătatea femeii în înţelepciunea chineză Thomas Laird – Povestea Tibetului. Convorbiri cu Dalai Lama 1 00 de minuni ale Chinei Mafia galbenă. Triadele chinezeşti Cal ea amară a Chinei China. De la imperiu la republică populară. 1900-1949 Misiune la Beijing. Memoriile unei f ost maoiste        ...

Kate Atkinson intră în Bagajul de Cultură

Cel de-al treilea concurs de recenzie de carte din seria “Bagajul de Cultura” aduce in prim plan volumul După faptă şi răsplată, scris de autoarea britanica Kate Atkinson de la Leda. Membrii comunitatii SemneBune sunt invitati să se înscrie pe http://semnebune.ro/evenimente/inscriere-eveniment/ până pe 22 iulie pentru a primi cartea gratuit spre recenzie duminică, 24 iulie, de la ora 12.00, la ceainariă Serendipity Tea din Bucureşti. Dacă nu eşti în Bucureşti sau dacă nu poţi ajunge în ceainărie, fă un ocol şi intră într-o librărie. Merită! Pentru a intra în concurs, participanţii vor publica pe blogul personal recenzia cărţii şi vor posta link-ul pe peretele grupului SemneBune de pe Facebook împreună cu un text de maxim 200 de caractere care să argumenteze de ce merită citită cartea. Comunitatea SemneBune va desemna cele mai inspirate recenzii şi argumentări votând prin LIKE până sâmbăta, 30 iulie, ora 18. Primele 3 postări în ordine descrescătoare a numărului total de LIKE-uri vor câştiga de la editura LEDA un pachet de 10 cărţi (locul 1), un pachet de 5 cărţi (locul 2), respectiv un pachet de 3 cărţi (locul 3). Premierea câştigătorilor va avea loc a doua zi, duminică, 31 iulie, la ora 12, la Serendipity Tea. Regulamentul complet al concursului poate fi consultat aici. Prima ediţie a concursului “Bagajului de Cultura” s-a incheiat pe 17 iulie si puteti citi toate recenziile cartii “UCIDEŢI GENERALUL” (de Bogdan Hrib) intrate în concurs aici. Cel de-al doilea concurs se va încheia pe 24 iulie, când vor fi desemnaţi câştigătorii recenzori ai cărţii “Asasin la feminin” scrisă de Monica Ramirez şi apărută la Editura Crime...