Constantin Stan, Bogdan Coşa şi fotograful Mircea Struţeanu, invitaţi miercuri, 1 iunie, ora 18.00, la Formula 3,

„Formula 3“, eveniment creat de revista Observatorul cultural”  îi are ca invitaţi miercuri, 1 iunie, începînd cu ora 18.00, la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti pe prozatorii Constantin Stan şi Bogdan Coşa şi pe fotograful Mircea Struţeanu. Constantin STAN (n. 28 iulie 1951, Bucureşti) a absolvit Facultatea de Filologie (1974) a Universităţii Bucureşti şi frecventat Cenaclul „Junimea“ condus de Ovid S. Crohmălniceanu. A debutat cu proză în revista Luceafărul, în 1974. Printre volumele publicate se numără Carapacea, Cartea Românească, 1979, Nopți de trecere, Cartea Românească, 1984; Vară tîrzie, Editura Militară, 1986, Iubire fără natură moartă, Biblioteca Română, 1990, Provizoriu, Sud (proză scurtă), Paralela 45, 2000, Viața ca literatură, Fundația Pro, 2001. Ultimul său roman, Gde Buharest (Charmides, 2010) a fost recompensat cu Premiul revistei Luceafarul de dimineaţă şi a fost nominalizat la Premiile Observator cultural pe anul 2010. Ţine, în Ziarul de duminică, rubrica săptămînală „Reportaj“, încă de la primul număr. Mircea STRUŢEANU (n. 30 aprilie1984, Bucureşti), este fotograf freelancer. A absolvit Facultatea de Geografie, secţia Protecţia Mediului, şi un master în Peisaje. Este pasionat de natură şi de călătorii, străbătînd mai mult de zece ţări din Asia. Predă şi cursuri de escaladă, sport la care este campion naţional. Ultimul său proiect fotografic a fost dedicat portretizării, în alb-negru, a 55 de scriitori români contemporani, expoziţia fiind vernisată la ICR, în perioada 3-17 martie 2011. Proiectul urmează să fie dus mai departe de Mircea Struţeanu, care îşi propune să suprindă, prin obiectiv, cît mai multe chipuri de scriitori români. Bogdan COŞA (n. 24 ianuarie 1989, Codlea). Absolvent al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Transilvania“ din Braşov, specializarea Limba şi Literatura Română – Limba şi Literatura Engleză, promoţia 2010, şi în prezent este masterand al Facultăţii de Litere (Universitatea din Bucureşti), secţia Teoria Literaturii şi Literatură Comparată. Publica articole şi texte literare în revistele Observator cultural,...

Steven Galloway – Violoncelistul din Sarajevo

Patru oameni încearcă să supravieţuiască într-un oraş devastat de război. Patru destine se împletesc într-un univers haotic. De la fereastra sa, un violoncelist vede cum douăzeci şi doi dintre prietenii şi vecinii lui sunt ucişi de un obuz. Într-un act de sfidare, omul îşi făgăduieşte să cânte douăzeci şi două de zile, în memoria lor, acolo unde a avut loc atacul. Altundeva, tânărul Kenan îşi riscă viaţa în căutare de apă pentru familia lui. Dragan vinde pâine în schimbul unui adăpost. O tânără femeie lunetist, poreclită Săgeata, împuşcă soldaţi şi îl apără pe muzician cu propria ei viaţă. În tot acest timp, violoncelistul cântă. Un roman cu o forţă şi o intensitate incredibile, o mărturie a dăinuirii într-un timp al terorii şi al suferinţei, Violoncelistul din Sarajevo explorează căile prin care războiul poate schimba propria noastră definiţie a umanităţii şi dezvăluie felul în care banalul ritual cotidian al vieţii poate fi o formă de rezistenţă. “Cu o imagistică de neuitat şi cu o simplitate sfâşietoare, această carte vorbeşte convingător despre triumful spiritului în faţa unei disperări copleşitoare şi despre puterea artei de a împrăştia întunericul.” – The Washington...

Petre Otu – Îmbrăţişarea anacondei. Politica militară a României în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941

Emil Cioran spunea că România este mai întâi geografie şi apoi istorie. Poate că nimic nu ilustrează mai convingător această idee precum perioada cuprinsă între 1 septembrie 1939-22 iunie 1941. Statul român a cunoscut, în aceste douăzeci şi două de luni, o evoluţie dramatică, punctul cel mai dureros şi cel mai controversat fiind dezmembrarea integrităţii teritoriale fără o minimă rezistenţă în faţa ultimatumurilor şi dictatelor impuse de stăpânii de atunci ai Europei – Germania şi Uniunea Sovietică – uniţi printr-un funest acord ce poartă numele celor doi miniştri de externe: Ribbentrop-Molotov.Trebuia România să lupte sau a fost o soluţie bună aceea de a ceda fără împotrivire? Lucrarea oferă un răspuns la această problemă intens dezbătută în istoriografia românească, reliefând, totodată, şi rolul factorului militar în deciziile de cedare. Analiza datelor istorice, a mărturiilor, a situaţiei militare, a cadrului geopolitic este multilaterală şi multidisciplinară, rezultând un tablou veridic şi plin de culoare al unui timp al deziluziilor, prăbuşirilor şi speranţelor nicicând împlinite. Carte distinsă cu Premiul Radu R. Rosetti al Fundaţiei „Magazin istoric” pe anul...

Constantin Popian – Amintiri din viaţa militară. Jurnale de război şi din prizonierat

„Noi îl stimam mult pe octogenarul nostru Komandant, colonelul Dienst, care la 1870 fusese prizonier la francezi şi era alsacian. …Era pe cât de sobru, pe atât de cuminte şi drept. El a ales pe prizonierii cu «Da!» la o parte, pe cei cu «Nu!» în altă parte şi a dat cuvântul colonelului Sturdza… A început prin a batjocori Moldova cea pângărită de ruşi şi de senegalezi şi să ne facă laşi, dacă nu acceptăm propunerea lui. Într-un moment de rumoare şi proteste din partea grupului «Nu!», în care am avut cinstea să fiu, se desprinde din front locotenentul aviator Cantacuzino-Paşcanu, înalt şi chipeş, şi, repezindu-se ca un uliu, se opreşte în faţa lui Sturdza, îl scuipă-n obraz şi-i rupe epoleţii de pe umăr şi-i calcă’n picioare. Un «Huo!» formidabil dinspre grupul cu «Nu!» şi unii se pornesc spre Sturdza. Von Dienst comandă: «Ruhe!» Apoi: «Wache, zur Maschinengewehr!» S-a făcut linişte şi, cu calmul obişnuit, Komandantul a ţinut o scurtă cuvântare cu finalul acesta: «Ca ofiţer al armatei germane, nu pot decât să aprob acţiunea colonelului Sturdza; ca cetăţean german, însă, felicit pe Oberleutnantul...

Ioan Marian Ţiplic – Bresle şi arme în Transilvania (secolele XIV-XVI)

Prezentarea breslelor transilvănene implicate în producţia de armament în Evul Mediu (secolele XIV-XVI=, precum şi a legăturilor lor comerciale cu Ţara Românească şi...