Oprescu a dus „Căruţa cu paiaţe” în faţă Naţionalului bucureştean

După ce i-a redat pe Carol 1 şi calul său onctuos Bucureştiului, pe la începutul lui ianuarie, Sorin Oprescu a dezvelit o scenă cu artişti din bronz, zis monumentul „Caragialiana„, pus în operă la dimensiuni gigant de Ioan Bolborea, în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti. Astfel, în prezenţa primarului Ankarei, probabil pentru a ne reaminti des dulame, poturi, contoşuri, anteriuri, islicuri, personajele lui Caragiale: Mam’mare, Chiriac, Rică Venturiano, Mamiţa, Trahanache, Miţa, Pristanda, Caţavencu vor umple cadrul. Sorin Oprescu a spus că acest monument este „încă o dată o măsură justă dată culturii române şi respectului pentru înaintaşi, acesta făcând parte şi din mândria naţională”. Caragiale e în noi, în fire şi-n...

Zece reguli pentru a scrie o ficţiune. Anchetă „the Guardian”

Pornind de la cartea lui Elmore Leonard 10 Rules of Writing, prestigiosul ziar britanic „the Guardian” a făcut o anchetă printre  mai mulţi scriitori celebri, în această problemă. Care sunt regulile de aur ale scrierii unui roman bun: Elmore Leonard: “Folosirea adverbelor este un păcat mortal” 1 Nu începe cartea cu date despre starea vremii. Cititorul se mulţumeşte să-şi imagineze cadrul acţiunii. Dacă se întâmplă să fii Barry Lopez, care a reuşit mai bine decât un eschimoş să descrie gheţurile, atunci poţi fi excepţia care infirmă regula. 2 Evită prologurile. Nu e interesant să duci cititorul în atmosferă. 3 Niciodată nu utiliza alt verb decât “a spune,” când organizezi dialogul. Liniuţa de dialog depinde de caracter. Verbul a spune este mai puţin nepotrivit decât “a mormăi”, “a uimi,” “a cauţiona”, “a minţi”.  Odată, Mary McCarthy a terminat un dialog cu „she asseverated” şi a trebuit să întrerup cititul şi să merg la dicţionar. 4 Niciodată nu folosi un adverb care să modifice verbul “a spus”. 5 Ţine semnele de exclamaţie sub control. Ai voie nu mai mult de două sau trei, la 100.000 de cuvinte. 6 Nu folosi cuvinte ca: „brusc” sau ceva de genul: „all hell broke loose”. 7 Foloseşte cu moderaţie regionalismele. 8 Nu descrie personajele precum Steinbeck. În cartea Dealuri verzi ale Africii, Ernest Hamingway descrie fata americană doar cu atât: “şi-a dat pălăria jos şi a pus-o pe masă.” 9 Nu descrie locuri sau lucruri, doar dacă eşti Margaret Atwood. 10 Încearcă să părăseşti zona în care şi cititorii ar sări-o. Taie paragrafele care sunt prea lungi. Cea mai important regulă de care se ţine autorul american: respectă cele zece reguli. Diana Athill: “Nu-ţi omorî favoriţii!” 1 Citeşte şi ascultă-te, numai aşa poţi să-ţi dai seama de ritmul frazelor. 2 Taie cuvintele de prisos. 3 Nu te du niciodată prea departe cu omorârea personajului pe...

Nessia Laniado – Codul bunelor maniere pentru copii

Copilul este bine să fie spontan, creativ şi să se exprime liber. Dar, deseori, în numele acestor valori, se tolerează o lipsă de educaţie crasă. Or, tocmai aici este problema: educaţia nu se află pe poziţii antinomice nici cu spontaneitatea, nici cu creativitatea, nici cu libertatea copilului. Codul bunelor maniere pentru copii indică regulile de bună purtare în familie, la şcoală, în magazine, în vacanţă, la restaurant, cu persoanele în vârstă etc. În plus, sunt oferite instrumentele necesare pentru a-l învăţa pe copil să se manifeste printr-un comportament respectuos faţă de cei din jur, fără a-i leza nici personalitatea, nici...

Rudolf Steiner – Adevăruri ale misteriilor şi impulsuri de Crăciun

Adevăruri ale misteriilor şi impulsuri de Crăciun cuprinde o serie de 16 conferinţe susţinute de Rudolf Steiner despre miturile vechi şi semnificaţia lor. „Numai când omenirea va fi dispusă să privească în acea lume în care naşterea şi moartea îşi pierd sensul din lumea senzorială, numai atunci îşi vor dobândi sărbatorirea Crăciunului şi Paştelui un conţinut demn.” Steiner a avut o amplă activitate ca filosof, conferenţiar şi om de cultură, susţinând numeroase prelegeri în diferite localităţi din Europa, inclusiv una în anul 1889 la Sibiu, aflat pe atunci în cadrul Imperiului Austro-Ungar. În 1891 îşi obţine doctoratul în filosofie la Universitatea din Rostock, Germania, iar mai târziu devine secretarul general al secţiunii germane a Societăţii Teosofice,  cu toate că avea rezerve asupra misticismului oriental promovat de aceasta. Începând cu această perioadă începe să vorbească despre posibilitatea cercetării nemijlocite a lumii spirituale suprasensibile prin intermediul metodelor ştiinţei spirituale, descrise de el într-o serie de cărţi şi conferinţe. Deşi susţinea concepţia despre reîncarnare şi karma, importanţa pe care Rudolf Steiner o acordă creştinismului şi esoterismului vestic duc în 1913 la separarea de Societatea Teosofică şi înfiinţarea Societăţii Antroposofice, în cadrul căreia va introduce cele mai multe iniţiative cultural-spirituale şi sociale ale sale, îndeosebi după primul război...

Gavin Menzies – 1434 – Anul în care China a aprins scânteia Renaşterii italiene

Gavin Menzies, autorul bestsellerului 1421, ne prezintă noi dovezi captivante care merg pe firul originilor Renaşterii europene departe în timp, până la explorările chinezeşti din secolul al XV-lea. Strălucirea Renaşterii europene este temelia lumii moderne. Manualele ne relatează că aceasta a apărut ca rezultat al redescoperirii ideilor şi idealurilor Greciei şi Romei antice. Gavin Menzies face o demonstraţie surprinzătoare, şi anume că, în anul 1434, China – pe atunci civilizaţia cea mai avansată din punct de vedere tehnologic din lume – a transmis scânteia care a declanşat fenomenul Renaşterii. Florenţa şi Veneţia începutului de secol XV erau centrele comerţului mondial, atrăgând neguţători din toate colţurile lumii. În urma unor cercetări îndelungate, autorul acestei cărţi susţine că, în 1434, o flotă chinezească formată din ambasadori oficiali ai împăratului Chinei a ajuns în Toscana şi a fost primită în Florenţa de către Papa Eugeniu al IV-lea. Delegaţia i-a dăruit influentului papă dovezi diverse despre ceea ce însemna ştiinţa chinezească: artă, geografie (inclusiv hărţi ale lumii, care, mai târziu, au fost transmise lui Cristofor Columb şi lui Fernando Magellan), astronomie, matematică, tehnica tipăririi, arhitectură, manufactură, tehnică militară şi multe altele. Această vastă comoară de cunoştinţe s-a răspândit în întreaga Europă, dezvoltând legendara inventivitate a Renaşterii, reprezentată şi prin personalităţi ca da Vinci, Copernic sau Galilei. În cartea 1434, Gavin Menzies combină reinterpretarea istoriei cu emoţiile aventurii unei adevărate anchete de investigaţie. El ne conduce la bordul remarcabilei flote chinezeşti în drumul ei din China până la Cairo şi Florenţa şi înapoi, până pe cealaltă parte a globului pământesc. Erudită, având la bază un raţionament sclipitor, 1434 va schimba, fără îndoială, modul în care ne vedem pe noi înşine, dar şi istoria noastră, precum şi lumea în care trăim. Rowan Gavin Paton Menzies s-a născut în 1937 şi a fost un reputat comandant de submarine. El s-a remarcat ca autor de cărţi prin...