Posted by
Ilă Citilă on Sep 20, 2010 in
Bookshop,
Istorie |
0 comments
Bedros Horasangian O binevenită apariţie editorială se dovedeşte masivul op Eu, fiul lor. Dosar de securitate ,“ sub semnătura lui Dorin Tudoran. Aproape 600 de pagini de documente extrase din miile, zecile de mii de pagini pe care sute de ofiţeri de securitate şi alte categorii de turnători, colaboratori, informatori şi degustători, mai mult sau mai puţin oneşti le-au emis ca să-l dea în gât – cu o expresie nu foarte academică – pe scriitorul român Dorin Tudoran. Volumul apărut în colecţia Document a prodigioasei editori ieşene, este îngrijit de istoricul româno-american Radu Ioanid. Care semnează şi o extrem de elaborată şi nuanţată “ Punere în context”, prefaţă ce ne introduce în subteranele pline de miasme ale documentelor din arhivele securităţii legate de obiectivul “Tudorache”. Dorin Tudoran – obiectivul unei întregi armate. Un om devine altceva decât este, un om devine o ţintă mobilă, viaţa lui şi a familiei, a prietenilor sunt luate în cătarea unei arme invizibile. Urmărirea şi filajul se concretizează în milioane de cuvinte, gândul ultim fiind acela de a lua decizii legate de viaţa lui. Să nu anticipăm. Volumul de documente beneficiază nu doar de comentariile, succinte ale lui Dorin Tudoran, dar şi o postfaţă echilibrată a criticului literar Nicolae Manolescu, prieten apropiat al scriitorului şi dizidentului român Dorin Tudoran. Sigur că pentru obştea scriitoricească numele lui este cunoscut şi apreciat cum se cuvine. Dar pentru marele public şi după trecerea atâtor ani, deja gestul lui de a înfrunta maşina terorii comuniste a intrat într-un nemeritat con de umbră. Ca şi opţiunile şi curajul altor oameni de ispravă, de la Paul Goma, Radu Filipescu, Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Dan Petrescu până la Mircea Dinescu şi Ana Blandiana – asupra cărora s-au vărsat tone de injurii şi măscări, greu de reprodus – care au clamat sistemul comunist. Când majoritatea dintre noi tăceam. Tactica puterii neocomuniste de...