„Narcoticele” lui Oişteanu, în topul Polirom

După ce a fost editura care a lansat cele mai multe titluri şi a promovat cei mai mulţi români, unii chiar debutanţi, Editura Polirom şi sora sa, Cartea românească, anunţă că nu au pierdut, în condiţiile austerităţii de azi. Iată topul: Narcotice în cultura română. Istorie, religie, literatură De ce m-am întors în România de Sandra Pralong (coordonator) + Patru femei, patru poveşti de Aurora Liceanu Viaţă şi destin de Vasili Grossman + Sexus, Henry Miller Viaţa unui om singur de Adrian Marino CARTE ÎN TOP BOOKISEALA de 8 săptămâni. Provizorat de Gabriela Adameşteanu + România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)de Bogdan Murgescu TOP Cartea Românească: Medgidia, oraşul de apoi de Cristian Teodorescu Ana Maria şi îngerii de Radu Aldulescu Apropierea de Marin Mălaicu Hondrari „La Bookfest 2010 am înregistrat o scădere cu 8% a încasărilor faţă de ediţia de anul trecut a târgului din vară. În târg, numărul vizitatorilor a fost vizibil mai mic faţă de Bookfest 2009, dar la Polirom am reuşit să echilibrăm balanţa prin numărul impresionant de noutăţi prezente la stand: peste 400, cele mai multe propuse de o editură autohtonă la actuala ediţie a Salonului de Carte Bookfest.” (Oana Boca, director de imagine...

TAZ: România în criză/Naţionaliştii zămislesc antisemitismul

Articol despre presupusa asasinare a lui Eminescu de către evrei, apărut la 16 iunie 2010 în ziarul berlinez Tageszeitung (TAZ), autor William Totok (traducere: Doru Braia) : Secretarul general al ultranaţionalistului partid PRM acuză evreii de a-l fi omorât pe poetul Mihai Eminescu. Cu o asemenea instigare, încearcă în vremuri de criză să capteze alegători. Misterioasa moarte a lui Mihai Eminescu Fluturatul drapelelor este încă cea mai inofensivă formă de manifestare a naţionaliştilor din România. Mihai Eminescu (1850-1889), poet naţional al romantismului târziu, a fost omorât de evrei. Teza este reprezentată de secretarul general al Partidului România Mare (PRM), Gheorghe Funar. Cu ocazia comemorării a 121 de ani de la moartea lui Eminescu, Funar a organizat în oraşul transilvănean Cluj o conferinţă de presă, pentru a-şi anunţa spectaculoasa sa interpretare conspiraţionistă. Eminescu, arăta fostul senator al Parlamentului românesc şi promotor al naţionalismului, ar fi fost victima unei crime cu premeditare a evreilor. Acesta ar fi fost internat într-un spital sub pretextul unei boli mintale, i s-ar fi pus un diagnostic eronat şi ar fi fost declarat sifilitic. Apoi, medicul evreu Francisc Isack i-ar fi provocat „românului absolut” Eminescu moartea lentă, prin injecţii cu mercur. Crima este descrisă ca un act de răzbunare al duşmanilor străini. Aceasta, crima, nu ar fi fost altceva decât o reacţie la poziţia critică a Poetului Naţional faţă de umilirea etnică şi economică a poporului român de către evrei. În „Philippika” sa, publicată în întregime de cotidianul peremist Tricolorul şi de gazeta radicalistă de scandal Napoca News, Funar a somat „poporul ales” să-şi recunoască fapta, după ce, vreme de 121 de ani, a încercat să-l discrediteze pe Eminescu ca xenofob şi antisemit. Eminescu reprezintă simbolul suprem al naţionaliştilor din România, iar Garda de Fier îl venera prin scrierile lor programatice din perioada interbelică ca pe un „Apostol”. Eminescu susţinuse că evreii i-ar fi contaminat pe...

Doina Cosman – Psihologie medicală

Rezultat al activităţii Doinei Cosman ca medic psihiatru, psihoterapeut şi cadru didactic, volumul Psihologie medicală analizează principalele teme ale psihologiei aplicate în medicină. Doina Cosman (n. 1948) este profesor universitar de psihiatrie şi sănătate mintală, şef al Disciplinei de Psihologie Clinică a Univer­sităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, şi şef al Clinicii Psihiatrie III din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj. De asemenea, este membru al Boardului Secţiunii de Suicidologie a World Psychiatric Association (WPA), membru al Boardului International Association of Suicide Prevention(IASP) şi reprezentantul  României in IASP, membru al Boardului Secţiunii de Suicidologie a European Psychiatry Association (EPA), membru al Boardului Asociaţiei Psihiatrice Române, membru al European College of Neuropsychopharmachology (ECNP), preşe­dinte şi membru fondator al Alianţei Antisuicid Cluj şi al Alianţei Române de Prevenţie a Sinuciderii, membru fondator al Centrului Antidrog Cluj, membru al Societăţii Internaţionale de Studiu a Tulburărilor de Personalitate şi membru al Asociaţiei de Psihoterapie Cognitiv‑Compor­ta­mentală din...

Radu Aldulescu primeşte elogiul criticilor

Zilele trecute, la Muzeul Ţăranului Român, Radu Aldulescu s-a întâlnit cu fanii săi cu prilejul apariţiei celei de-a opta cărţi. Plecând de la un fapt real, a scris Ana Maria şi îngerii. Polirom a scos o ediţie cartonată, valoroasă, dar cam scumpă pentru buzunarele de acum ale românilor.  Criticul Dan Cristea Enache a ţinut să menţioneze de la început că dacă în poezie nu e importantă continuitatea, în proză da, iar „Radu Aldulescu are un stil inconfundabil.”  „Cu cât realitatea este mai rea cu autorul, cu atât romanele sale sunt mai bune.” Ana Maria şi îngerii reprezintă un experiment în opera aldulesciană. Deşi personajul principal este Ana Maria, căreia i se anunţă moartea doar în finalul cărţii, criticul consideră că mama ei Mariana este eroul de forţă al romanului. Medicii români descoperă boala fiicei şi nu scrobiţii doctori austrieci. Criticul Enache a spus că în sediul Polirom din Bucureşti, la etajul Vl, s-a consituit un mic fan club Aldulescu. Limbajul personajelor aldulesciene sunt preluate şi folosite în mod curent. Sunt aşteptaţi şi alţii să li se alăture. În finalul reuniunii, autorul a vorbit puţin: „Într-un oraş ca Bucureşti, Diavolul îşi face de lucru. ”  Pe scena reuniunii a urcat şi copilaşul Oanei Boca, directorul de PR al editurii...

Humanitas, încă mai are cititori fideli

Editura Humanitas trăieşte mai mult din acumulările anilor în care intelectualitatea era avidă de cunoaştere şi mai puţin din prezent. Încă mai are cititori fideli. Mai vinde Noica, Pleşu, mai nou Pillat. Mulţi cumpără cărţi de la această editură că e trandy. Există bucureşteni care au în biblioteci „Orbitoarele,” dar nu le citesc, sau cărţi ale lui Horia Roman Patapievici, fără a şti ce conţin ele. Sigur că Neagu Djuvara, atât de tonicul scriitor mereu tânăr, nu face parte din generaţia nouă, pe care venerabilul Liiceanu nu o vede. A avut ceva scriitori tineri. Pe unii i-a promovat, precum Ioana Pârvulescu, iar pe mulţi i-a abandonat.  Ce se mai ştie de trio-ul Mosora, Gavriluţiu, Rudoiu? Ultimul a mai publicat, dar în alte părţi. Talentatul Traian Radu Ungureanu, deşi avea colecţie proprie, a luat drumul portocaliu, uitând că era citit odată. Editura s-a mai scos cu volumele Hertei Muller pe care, până la Nobel, nu păreau interesante. Printr-o fentă a agentei literare, autoarea germană de origine română a fost smulsă de la Polirom. Şi „ceasul de apoi” al lui Dinu Pillat a ajuns datorită unei fente a fiicei autorului prigonit de regimul comunist. În schimbul unei cărţi proprii, Monica Pillat şi-a trădat angajamentul mamei făcut înainte de moarte cum că-i va da Silviei Colfescu manuscrisul spre publicare dacă acesta s-ar găsi. Şi s-a găsit şi a ajuns la Humanitas. Dreaptă recuperare, dar imorală procedura. Contează rezultatele… În topul vânzărilor Humanitas au rămas cei trei venerabili. Ce se va întâmpla în...