„Idolii forului” anunţă sfârşitul intelectualilor enciclopedişti

O carte inedită s-a lansat ieri, 11 iunie, la BOOKfest: Idolii forului. Este un volum colectiv coordonat de Sorin Adam Matei. Zece dintre coautori au vorbit celor prezenţia la standul editurii Corint despre nevoia renunţării la modelul cultural de astăzi din România, cu personalităţi enciclopedice care se pricep la toate şi la nimic. Profesorul american de origine română, Sorin Adam Matei, a invitat audienţa să-şi îndrepte atenţia spre intelectualii care sunt profesionişti în domeniul său şi să renunţe la idoli. Marius Ghilezan a prezentat o pictogramă a realităţii de azi: „la standul unei edituri cu renume tronează o tripletă de autori, iar undeva jos, mică, Herta Muller priveşte impasibilă înălţimile...

Cărţi bune, reduceri puţine la Târgul de carte

Bookfest-ul de anul acesta nu  are reduceri prea mari. Titluri bune, preţuri pipărate. Dar, totuşi, nu poţi trece pe la Romexpo şi să nu iei ultima carte a  Hertei Muller sau „Pe vremea când vulpea era vânătorul.” Dacă Autobiografia lui Clapton merită banii, nu acelaşi lucru cu AC/DC, cam pipărat la preţ. 40 de lei. La intrare in Târg, în dreptul standului Corint, te întâmpină o piramidă cu multe cărţi albe şi un tânăr în Converşi pe copertă. E Dan Negru.Scriitorii spanioli aduşi de Institutul Cervantes sunt de mâna a doua. Culmea, Nemira, primul editor român al lui Rosa Montero, nu a adus cărţile ei la Târg. Un vânzător ne-a trimis la site, de parcă citorul ei doreşte să facă ….ceva virtual. Nu să cumpere cartea.  În acelaşi loc, poţi găsi Barnes la reduceri, iar pe Stephen King la preţuri diferite. Casa de carte a lui Nicolau, deşi în faliment anunţat, nu se predă. A şi luat de sub nas, editorului Tritonic, noul Gaiman: Cartea cimitirului. Pulberea de stele a aceluiaşi autor de succes a apărut la prima. Păi, şi editorii sunt români. Ca să nu mai zicem de agenţii literari, chiar dacă au nume nemţeşti. Tot la capitolul trădări se înscrie şi juna lui Pillat. După ce soţia marelui scriitor s-a înţeles cu Silvia Colfescu de la Vremea să-i publice postum manuscrisul (dacă se va găsi prin beciurile Securităţii şi s-a găsit n.a.), femeia cu pretenţii literare şi-a găsit datorită tatălui editorul pentru o carte care dacă nu ar fi fost Humanitas ar fi trecut neobservată. La Humanitas tronează tripleta: Liiceanu, Patapievici, Pleşu, iar într-un col mic şi Herta Muller. Deh, cine-şi face parte…Oricum, citorii celor trei au cam înţeles ce au avut de spus. Acum sunt doar note bibliofile, apărute de dragul de a apărea. Nimic cu valoare adăugată. Corintul are cel mai aerisit stand. Încă de...

Rodica Ojog Braşoveanu – Nopţi albe pentru Minerva

„Goneau prin orasul invadat de mulţime. Oamenii îngrămădeau bolovani şi fiare, mobile, garduri, tot ce le cădea în mână, blocând străzile. Rănitul îşi pipăi braţul. Sângele răzbise prin pansament. – Trageţi în ei! urlă. Să se dea la o parte! – Eşti nebun? Sunt câteva sute! – Trageţi!!” Rodica Ojog-Braşoveanu de acelaşi autor: Crimă prin mica...

„Autobiografia” lui Clapton nu prea a avut public

Mult aşteptata lansare a Autobiografiei starului rock Eric Clapton nu s-a bucurat de prea mulţi cititori la Bookfest. Alex Ravenco a vorbit despre cariera acestuia, iar Ioan Big, un necunoscut care a mai scris în urmă cu mulţi ani ceva despre el au vorbit mulţimii plictisite. Un interesant moment muzical s-a petrecut într-o atmosferă de sictir. La RAO, dacă cumperi două cărţi, cea cu preţul cel mai mic are reducere de 25%. Scriitorul basarabean Val Butnaru lansează Cartea nomazilor din B, în condiţii grafice excelente.  Întreaga colecţie a lui Marquez ocupă un raft întreg. Ovidiu Enculescu, directorul editurii, rămâne...

Pascal Bruckner – Iubito, eu mă micşorez…!

«Iubito, eu mă micşorez!... se înscrie într-o tradiţie literară şi picturală care m-a pasionat întotdeauna, aceea referitoare la transformarea corpului, dilatarea, mărirea, diminuarea lui, tradiţie care merge de la Rabelais la Marcel Aymé, trecând prin Swift, Voltaire, Balzac, Lewis Carroll, F. S. Fitzgerald, Richard Matheson şi mulţi alţii. Într-o epocă în care omenirea, după câte ne anunţă savanţii, nu încetează să crească în înălţime, romanul meu reia, dintr-un unghi nou tema micşorării (…)» Pascal Bruckner Solange: bogată, frumoasă, roşcată, 1,85 m. O minune de femeie! Léon: simpatic, orfelin, 1,66. Dragostea lor este nebună, oarbă, totală, rodnică: primul dintre cei patru copii ai lor nu întârzie să apară la nouă luni de la căsătorie. Dar, vai! Cu fiecare progenitură, Léon mai scade căteva zeci de centimetri, devine – spre disperarea lui – din ce în ce mai mic în ochii celor pe care îi iubeşte… «Pascal Bruckner a scris un roman de suspans comic şi usturător, care i-a reuşit. Se poate citi ca o pildă filosofică ce stigmatizează una dintre cele mai insuportabile tendinţe ale epocii noastre, cultul copilului-rege.» Livre Hebdo de acelaşi autor: Euforia perpetuă Tirania penitenţei. Eseu despre masochismul occidental Hoţii de frumuseţe...