Vuvuzela se chema la noi limba vacii

De pe blogul Doi băieţi talentaţi aflu şi eu că vuvuzela nu e inventată prin Africa. Cică există prin lumea veşniciei româneşti un bătrân despre care „lumea zice că ar fi de la înfiinţarea satului printre noi şi nimeni nu i-a tăiat o mână sau picior să îi numere inele”. Moş Bală are în centrul comunei un fel de Poaiana lui Iocan, unde, sub numele de Bală’s Memories, se spun poveşti. Cică Vuvuzela e de pe la ei din sat. Numai că purta numele de limba vacii, pentru că scotea mai mult „mu” decât „vu”. „Primul om care a confecţionat-o a fost tatăl lui Bală: Mitruţ. A fost făcută dintr-un corn de vacă golit şi cu o gaură în vârf şi era folosit pentru a ţine legătura cu vecinii aflaţi la distanţe foarte mari. Astfel aproape că a fost inventat şi codul Morse, doar că la cuvintele mai complicate unui vecin i-a plesnit un obraz în timp ce sufla în corn. Bală a fost cel care a perfecţionat vuvuzela şi a făcut-o dintr-o bucată de lemn lungă. Nu a durat mult şi i-a şi găsit mai multe întrebuinţări. Prima dat a fost folosită pentru a alunga lupii noaptea de la stână, apoi când vroiai să ştie lumea că îţi „bucuri” nevasta sunai o dată înainte şi o dată când terminai astfel să ştie lumea cât de viril eşti. Ulterior s-a demonstrat că unii trişau. Din una în alta s-a ajuns ca atunci când un bărbat cerea pe o fată de soţie să vină la casa părinţilor ei cu cea mai are vuvuzela făcută de el şi să sufle în ea până reuşeşte să spargă un ou de găină, aflat deja în găină.” Merită citit blogul băieţilor...

cu Gelu Vlaşin, de la „Idolii forului”, la „Reţeaua literară”

– interviu cu Gelu Vlaşin, coordonator „Reţeaua literară” – Marius Ghilezan: Recent, noua carte apărută la editura  Corint Idolii Forului a stârnit o dezbatere aprinsă, aceast volum de eseuri spune ca e timpul să existe o clasă de mijloc a spiritului, adică fiecare om, fiecare intelectual să aibă dreptul să se exprime acolo unde ştie el mai bine.  Tu care coordonezi Reţeaua Literară ce părere ai? Noua generaţie ia din tárele celei vechi? Gelu Vlaşin: Nu. Cred că defapt tânăra generaţie îşi îndreaptă atenţia înspre ceea ce înseamnă intelectualitatea în ansamblul ei şi nu direcţionată înspre hai să spunem elitism. Ba chiar aş putea spune că mare parte din generaţia tânără este anti elitism.  Nu vorbim despre elita în sensul  pur şi adevărat al cuvântului. Numai că astăzi elita tinde, aşa cum am citit de altfel în tot ce s-a scris până acum, să monopolizeze cumva inclusiv definirea în conceptul ei de elită şi să monopolizeze aşa cum am spus înspre o  anumită direcţie. M.G. : Care e motivul pentru care ai facut Reţeaua Literară? G.V. : Reţeaua Literară a fost un proiect experimental; am început cu un experiment acum doi ani de zile, în ideea de a se constitui, ca un fel de platformă virtuală, alternativa pentru promovarea scriitorilor români în străinătate. În timp, am realizat că experimentul funcţionează, acum,  am ajuns la aproape 6000 de membri, sunt foarte mulţi scriitori consacraţi acolo dar nu numai scriitori, vorbim despre oameni de cultură în general, sunt pictori, sculptori, muzicieni, graficieni, librari, editori, şi nu numai din România sunt din Spania, Italia, Franţa, Germania, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii, sunt din foarte multe ţări, de altfel vizitatorii noştri sunt din 166 de ţări. Avem în jur de 2000 de vizitatori pe zi. M.G.: O furtună s-a iscat pe Reţeaua Literară când Stoian G. Bogdan a scris un poem cu...

Topul celor mai vândute 10 cărţi în luna iunie

Deşi la Bookfest cele mai vândute cărţi au fost ale lui Oreste şi a lui Grigore Cartianu, în Top 10 Bookiseala următoarele titluri au fost cele mai comandate: 1. Ion Cristoiu – Găina fără bilet 2. Varujan Vosganian – Cartea şoaptelor 3. Nicholas Sparks – Jurnalul unei iubiri 4.  Sorin Adam Matei – Idolii forului 5. Oscar Wilde – Portretul lui Dorian Gray 6. Stephen King – Mobilul 7. Aurora Liiceanu – Prin perdea 8. Petre Popescu – Fata din Nazaret 9. Charlotte Mendelson – Fiicele Ierusalimului 10. Stephen Young – Capitalismul...

Florin Toma – Oraşul jumătăţilor de îngeri

Dacă Evanghelia după Toma afirmă că Împărăţia lui Dumnezeu există astăzi pe pământ, iar oamenii trebuie doar să vrea să o vadă.  Cartea gnostircă spune că în  fiecare din noi există o “lumină divină”, care ne permite sa vedem Împărăţia lui Dumnezeu în împrejurimile noastre fizice. Cartea după Toma, Florin Toma, Oraşul jumătăţilor de îngeri este defapt cronica unei aşezări umane în care frica şi prejudecata sunt reguli de convieţuire. Mesajul necriptat este al guvernanţei anxietăţii dar care prin alambicuri literare transmite altceva. Fiecare cititor înţelege ce vrea. „Nicio comunicare nu se face corect decât dacă se pierde o parte din mesaj” (Paradoxul lui TOMA). Florin Toma s-a născut la 22 martie 1953. Absolvent al Facultăţii de Litere – Universitatea din Bucureşti, 1979. Primele lecturi de proză: la cenaclul Junimea, condus de Ov.S. Crohmălniceanu. Este membru al Uniunii Scriitorilor, din 1990. Debut: proză în România literară (prezentat de Radu Cosaşu), 1978. Cărţi publicate: Petru Comarnescu – KALOKAGATHON (îngrijire ediţie, cu acad. prof dr. Dan Grigorescu), EMINESCU, 1985; Peisaj cu fluturi noaptea, nuvele, Cartea Românească, 1986; O mie nouă sute nouăzeci şi doi/ sisteme de supravieţuire, interviuri (în colaborare cu Lucian Vasilescu), MEDIAPRINT, 1992; Incontinentul româno-american, interviuri cu Diaspora din SUA şi Canada (ilustraţii: Constantin Marinescu-MARC), AMGRIN, Montréal, 1998; Moştenirea Familiei Bildungsroman, roman, Cartea Românească, 2005; Ceremoniile lui Avrămuţ sau Trei nuvele sexemplare, nuvele (în curs de apariţie). De acelaşi autor Moştenirea Familiei...

Bookiseala susţine propunerea SAR de introducere a literaturii universale în şcoli

Constatând că tinerii au ajuns să-şi facă modele din persoanele publice de la noi, Societatea Academică din România (SAR) propune introducerea literaturii universale ca materie obligatorie în şcoli, a;a cum s-a făcut în Franţa prin anii ’90.  Argumente pentru studierea scriitorilor străini: 1. Pe lângă cultivarea limbii române cu ajutorul textelor literare, studiile ar trebui să conducă şi la înţelegerea nevoii de dezbatere de idei, la familiaritatea cu evoluţia gândirii şi a valorilor umanităţii, pentru a forma atitudini şi comportamente. Autorii recomandă studierea următoarelor cărţi: Cinghiz Aitmatov – O zi mai lungă decât veacul, Ştefan Heym – Relatare despre regele David, Alexandr Soljeniţîn şi Albert Camus – Ciuma, pentru că ar putea oferi soluţii şi sugestii pentru comunităţi care au avut experienţe similare.  2. Mulţi autori români au studiat în străinătate, de unde au preluat o serie de modele. Dar totuşi, xxistă mari autori occidentali, precum Dante, Shakespeare şi Cervantes care nu au avut influenţă asupra acestora şi merită studiaţi. 3. Aşa cum la fizică, matematică sau istorie se studiază operele marilor savanţi sau se înscriu faptele şi întâmplările într-un ccontext istoric, aşa şi cultura naţională trebuie să se  raporteze unor valori universale. 4. În condiţiile în care ne integrăm în Europa, iar milioane de români lucrează în străinătate, ar trebui să cunoaştem cultura ţărilor în care mergem. 5. În ţările învecinate se studiază literatura universală până la 34% (Cehia) 6. Fără o şcoală care să transmită valori într-un mod credibil, nici peste 10-20 de ani nu vom depăşi situaţia de care ne tot plângem.Există judeţe în care n-are nicio relevanţă pentru mulţi alegători faptul că se dovedeşte că sunt politicieni foarte corupţi sau că nu au nicio urmă de moralitate. Pentru mulţi alegători nu e nicio problemă să accepţi mita electorală. Alina Pascale, dfin grupul de lucru al SAR, a realizat un excelent studiu comparativ cu şase ţări...