Alex Ştefănescu – Bărbat adormit în fotoliu

„După apariţia monumentalei (la propriu) Istorii a literaturii române contemporane, 1941–2000, Alex. Ştefănescu este omul zilei în critica literară românească. Admirat sau pizmuit de confraţi, invitat şi celebrat cu fast în oraşele de provincie, intervievat de superbe ziariste, Alex. Ştefănescu se află mereu în centrul atenţiei, prezenţa sa într-un loc este imposibil să treacă neobservată. Chiar şi cei care îşi propun să îl ignore ajung până la urmă să îşi piardă cumpătul, încep să-l vâneze cu invectivele lor, sporindu-i, indirect, vizi-bilitatea, notorietatea şi popularitatea. Alex. Ştefănescu este, în lumea literaturii, genul de personaj care nu lasă pe nimeni indiferent. Unii îi sunt prieteni, alţii duşmani de moarte (cei neincluşi în Istorie şi cei menţionaţi în emisiunea sa TV rezervată cărţilor proaste, Tichia de mărgăritar). În fine, mai există o categorie, a celor care îl cultivă cu speranţa secretă că i-ar putea intra în graţii şi că în felul acesta şi-ar putea asigura un viitor luminos în literatura română. În actuala încrengătură de amiciţii/inamiciţii care încon-joară persoana lui Alex. Ştefănescu, publicarea volumului de evocări al criticului, intitulat Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări (în care este vorba de scriitori cunoscuţi), are toate şansele să devină un bestseller.“ Tudorel Urian ALEX. ŞTEFĂNESCU (născut la 6 noiembrie 1947) — critic şi istoric literar, prozator, dramaturg, publicist, realizator de emisiuni TV. Autor a 15 cărţi, dintre care un mare ecou a avut Istoria literaturii române contemporane (1941–2000), apărută în 2005 (s-au scris despre ea 270 de articole pro şi contra şi a fost răsplătită cu Premiul Uniunii Scriitorilor şi cu Premiul Academiei). Emisiunea Un metru cub de cultură, difuzată de Realitatea TV, i-a adus Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004, iar altă emisiune, realizată pentru TVR Cultural, Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ştefănescu — Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008. În 2009 a publicat un volum despre două sute cincizeci de...

Alexandru Olian – Poezia arhitecturii

Poezia arhitecturii este un album de grafică al lui Alexandru Olian, o mică bijuterie cuprinzând schiţe ale unor case şi monumente din Bucuresti, Constanţa, Braşov şi Poiana Braşov, Buşteni, SInaia, Bran, Sighişoara, Sibiu, Florica etc. „Grafica lui Alexandru Olian ne convinge de marea sa actualitate. Memoria caselor – atât de dragă bucureştenilor şi celor ce se ocupă cu istoria bătrânei capitale – este slujită cu pasiune de artist.” (Adrian Silvan Ionesc) Născut la Craiova, Alexandru Olian (1914-1997) a fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici Secţia Scenografie din anul 1951. A participat la expoziţii personale şi de grup în ţară şi străinătate si a fost recompensat cu numeroase premii de...

Truman Capote – Harfa de iarbă

Nascut in 1924 la New Orleans, Truman Capote a devenit unul dintre cei mai cunoscuti scriitori ai Americii de după război, cucerind celebritatea odată cu plublicarea în 1948 a primului său roman Alte voci, alte incaperi. Celebritatea, însă, a cucerit-o cu Harfa de iarbă. De acelaşi autor Muzică pentru...

Viorel Marineasa – Despre Banat, în registru normal

Volumul Despre Banat, în registru normal cuprinde texte publicate iniţial în diferite reviste regionale şi naţionale, mai ales în “Orizont” din Timişoara, şi în “Reflex”, din Reşiţa. Textele lui Viorel Marineasa sunt tributare fragmentarismului postmodern şi par, la prima vedere, eteroclite, compozite, dar, la o privire mai atentă, ele se caracterizează printr-o remarcabilă unitate. Prozatorul post­mo­dern trasează, cu o acuitate puternică a pri­vi­rii, profilul spiritual al unei provincii unice, Banatul. Amănuntele, aparent disparate, se strâng într-un total pregnant, de mare forţă. Au­to­rul seamănă cu un pictor impresionist, care îşi pictează, cu acurateţe, toate detaliile, apoi face câţiva paşi înapoi şi contemplă, cu satis­facţie, întregul. Profilul Banatului, ţinut de graniţă, se construieşte treptat, cu migală, dar şi cu sigu­ranţă deplină. Autorul ştie ce vrea şi îşi urmă­reşte, neabătut, drumul. Ajunge, la sfârşit, la ţintă. Banatul este un teritoriu al interferenţelor, la graniţa dintre două imperii (cel Otoman şi cel Habsburgic), caracterizat prin plurietnicism, prin plurilingvism, prin multiconfesionalism şi printr-o prosperitate aproape sfidătoare, care îi conferă un statut aparte: este un fel de comu­nitate obedientă, mai bine zis tolerantă faţă de stăpânire, cu o supunere aproape indiferentă, care însă poate izbucni cu putere, demolator, cum s-a întâmplat în Decembrie 1989. Provincia nu a dat vârfuri în creaţia spirituală (de exemplu, în literatură), dar nivelul mediu cultural este mai ridicat, în comparaţie cu alte provincii. Şi aici, autorul îi aminteşte pe condeierii ţărani şi nu uită de valoroasele coruri bănăţene.  Profilul spiritual al Banatului, acel  creuzet în care se topesc naţionalităţile, dând un produs nou, rezultat al unei sinteze originale, este trasat prin forme narative potrivite. Autorul face o adevă­rată sinteză de produse aparent disparate: cartea lui este o îmbinare savantă, cu dozajul bine pus la punct, de eseu, tabletă, portret, ta­blou, pamflet, jurnal, memorialistică, reportaj, proză ficţională. Procedeul este cât se poate de potrivit pentru sinteza de elemente disparate şi aparent...

Radu Aldulescu, un scriitor de forţă

Radu Aldulescu nu este un cronicar al frumosului, doar un templier al unei cavalerii inexistente de scriitori care din urât şi gregaritate nasc opere de valoare. De aceea, nu-l vezi niciodată la cravată. Nu descalecă din vreun Volvo, nu are pretenţii culturnicilor de azi, face literatură. Nu se joacă. Acum ne propune o nouă temă de reflecţie prin Ana Maria şi îngerii.  A şaptea carte dintr-o colecţie de autor de excepţie. Când îi citeşti volumele zici că e un maniac al mahalalelor, că este un noctambul care colindă azilele de nebuni şi că stă la băut cu tot felul de aurolaci. Nici vorbă. Un tip modest care în ciuda vârstei de aproape 55 de ani, e un tip normal care nu epatează, nu face caz de celebritatea pe care o are, de publicul său fidel. E o plăcere să-i citeşti cartea vieţii aşa cum o spune el, altfel decât în cărţile sale. Radu Aldulescu s-a născut la 29 iunie 1954 la Bucureşti şi a debutat cu romanul Sonata pentru acordeon, la Editura Albatros, de abia în anul 1993, la aproape 40 de ani. A cucerit imediat Premiul Uniunii Scriitorilor din România., Ulterior a publicat Amantul colivăresei la Nemira, în 1996, republicat în 2006 de Cartea românească. Îngerul încălecat i-a apărut la Editura Phoenix, 1997. Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare a apărut prima oară la Nemira, în 1997. Recent a fost reeditat de Cartea românească. Proorocii Ierusalimului au apărut prima oară la Editura Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004. Mirii nemuririi, direct la Cartea românească, unde din 2006 devine autor consacrat. A scris şi scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie) care a obţinut Marele Premiu al Juriului de la Veneţia....