Enid Blyton – Iată-l pe Noddy! Un cadou perfect

La mulţi ani, dragă Tessie! Toţi cei din Oraşul Jucăriilor o iubesc pe Tessie, pentru că este cel mai prietenos ursuleţ de pluş din lume. Ea nu se supără niciodată pe nimeni, este foarte atentă cu cei din jur, îi plac lucrurile drăgălaşe şi are grijă să le facă prietenilor ei cele mai frumoase cadouri şi surprize. Dar astăzi, de ziua ei, oare ce cadouri va primi? Am auzit de la Urechi-Mari şi de la maimuţica Marta că Noddy, care este cel mai bun prieten al lui Tessie, se străduieşte să găsească un cadou perfect. Ce ziceţi, îl ajutăm şi noi pe Noddy? Oare ce i-ar plăcea lui Tessie cel mai mult şi mai mult să primească? DVD-ul conţine 4 episoade + 1 bonus Un cadou perfect Cimpoiul fermecat Echipa de fotbal Noddy şi noul taxi De acelaşi autor Iată-l pe Noddy! Invazia...

John Kennedy l-a plagiat pe scriitorul libanez Khalil Gibran

În mentalul colectiv al umanităţii a rămas celebră afirmaţia preşedintele american John Kennedy: „nu întrebaţi ce poate ţara voastră să facă pentru voi, ci întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţara voastră”. Se ştie din istoria comunicării politice că liderii americani au avut întotdeauna obişnuinţa de a „fura” expresii memorabile. Kennedy îl plagiase pe scriitorul libanez Khalil Gibran, care folosise îndemnul respectiv pentru a mobiliza cât mai mulţi libanezi împotriva stăpânirii otomanilor. Înaintea lui Kennedy, preşedintele Abraham Lincoln a reprodus celebra expresie „un guvern al poporului, din popor şi pentru popor” din prefaţa unei Biblii de secol al XIV-lea, precizează ediţia online a României libere. Khalil Gibran (1883 – 1931) a fost un poet, filozof şi artist de geniu libanez, născut într-o familie creştină. În 1894 a emigrat, împreună cu mama sa, în America, la Boston, unde şi-a continuat educaţia într-o şcoală de emigranţi, unde a lecţii de desen şi pictură. Dn 1905 a început să publice în diferite reviste new-yorkeze pamflete şi scurte povestiri în limba arabă. În 1908 a plecat la Paris unde a studiat timp de doi ani artele plastice şi unde i-a cunoscut pe Rodin, Debussy, Maeterlinck.  Întors în America, Gibran a continuat să picteze, să scrie şi să publice într-un ritm susţinut. În 1902, împreună cu Mikha’il Na’ima şi alţi scriitori, a fondat la New-York societatea literară al-Rabita al-Qalamiyya (The Pen Society), care va juca un rol determinant în renaşterea literaturii arabe. Opera sa poetică a fost tradusă în peste douăzeci de limbi, iar picturile şi desenele sale se află expuse în galerii celebre din lume. alte citate din opera lui Khalil Gibran: „Când inima îţi este un vulcan, cum crezi că ar putea să-ţi crească flori din palme?” „Cele mai puternice suflete s-au născut din suferinţe, cele mai puternice caractere sunt pline de cicatrici.” „Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu...

Codrescu a intuit: Hitler a jucat şah cu Lenin (dovada)

Printr-o alegorie de substanţă, Andrei Codrescu i-a găsit la o partidă de şah imaginar pe V.I. Lenin, babacul comunismului  şi pe Tristan Tzara, babacul dadaisimului, în ultima sa carte: Ghid dada pentru postumani . Alegoria urmăreşte, la bifucraţie, cele două căi ale lumii revoluţionare, scriam la apariţia volumului: Una spre crime, gulag şi dictatură a proletariatului şi alta spre spargerea canoanelor, libertate absolută şi desfrâu.”Dadaismul joacă pentru haos, libidou creativ şi absolut, comunismul pune energiile în slujba raţiunii, ordinii, a unei toximonii sociale care duc la crearea omului nou”, prezumă Andrei Codrescu, de la începutul eseului. Recent, o fotografie după o gravură care-i prezenta pe tânărul Adolf Hitler şi adultul Vladimir Ilici Lenin, jucând şah, acum o sută de ani, a fost publicată de către prestigioasa publicaţie britanică The Telegraf. Aceasta provine din colecţia privată a profesoarei evreice de artă a Furerului,  Emma Lowenstramm, care a mărturisit mai demult jocul, gravura având, de altfel, pe spate semnătura celor doi dictatori care au schimbat faţa lumii. Foto: BNPS În 1909, când se afla în casa renumitei familii evreieşti, Hitler era un jobbing artist, pictor începător. Acolo l-a cunoscut pe Lenin, aflat în exil, datorită acţiunilor sale antiţariste. La începutul celui de-al doilea război mondial, familia de evrei a fugit lăsând bunurile, inclusiv gravurile şi tabla de şah, femeii de serviciu. Acum stră-stră-nepotul servitoarei scoate la vânzare imaginea celor doi şahişti plecând de la suma de 40.000 Lire sterline.  Vânzătorul preferă să rămână anonim, după ce tatăl acestuia s-a chinuit o viaţă să probeze autenticitatea documentului, investind sume semnificative în expertiză. După cum se vede, Hitler juca cu piesele albe, fiind aproape de geam, iar Lenin, în penumbră, cu cele negre. Să probeze această mărturile că Lenin era agent german? se întreabă unii dintre specialiştii consultaţi de The...

Andrei Pleşu ne explică ce este un forum

Andrei Pleşu nu e la prima persiflare a internetului. El a mai criticat nevoia românului de a se da mai inteligent. Citeşte aici. În ultimum număr din Dilema veche explică: „A interveni pe „forum“ a devenit, de cîţiva ani buni, un hobby la îndemînă. La sfîrşitul fiecărui articol publicat în presa curentă, o sumedenie de cititori (care, de regulă, nu-şi semnează mesajul cu numele lor adevărat) se pronunţă, fiecare cu inteligenţa şi gramatica lui, asupra articolului cu pricina. Nimic rău, în principiu. Am făcut însă experienţa de a citi, în mai multe rînduri, felurite reacţii la articolele mele. A rezultat o rapidă reflexie asupra acestui nou „gen“ literar şi mi se pare util să o împărtăşesc forumiştilor înşişi.” (Dilema veche, 15-21 aprilie...

Denis Guedj – Teorema papagalului

Când domnul Ruche, vânzător parizian de cărţi, primeşte o lungă scrisoare testamentară, prin care i se lăsa de la un vechi prieten  o ditamai bibliotecă de matematică, se pune pe explorat această ştinţă, studiind operele vechilor gânditori greci, ca Arhimede sau Pitagora, până la Fermat, Meanwhile Max, un băiat surd care stătea împreună cu familia sa la el găseşte un papagal în piaţă, începe să vorbească cu acesta limba păsărească a matematicii, pe care de abia o învăţa. Se hotărăşte să-i înveţe pe cei mici tainele matematicii. Denis Guedj reuşeşte, folosindu-se de cifre, să construiască un labirint romanesc, în  Teorema papagalului, chiar un roman poliţist cu intrigă. Denis Guedj s-a născut în 1940. Este scriitor şi profesor de istorie a ştiinţei la Universitatea Paris Vlll.  Zeci de ani a instruit tinerii în tainele matematicii. Order Teorema papagalului Preţ @ RON48,00 Qty: Adauga in cosul de...