Herta Müller: “În România, dictatura trăieşte a doua viaţă”

Prezentă la Bruxelles pentru a-şi promova noul volum Atemschaukel (Leagănul respiraţiei),  Herta Müller a criticat naivitatea occidentalilor de a integra nişte ţări incapabile să se purifice, oferind exemplul României, unde “o mulţime de oameni care au lucrat pentru Securitate se află acum în poziţii înalte, fără ca acest lucru să deranjeze pe cineva. Nu e un lucru important pentru societate”. “Aceşti oameni au câştigat atâta influență încât au reuşit să repună în funcţiune vechea reţea de putere, în care toţi se cunosc şi se servesc între ei. În România, dictatura trăieşte a doua viaţă. Fără ideologie. Fără socialism”, a declarat Muller, citată de EUobserver. „Radu Tinu, în Decembrie ne-a asigurat moartea, acum ne asigură viaţa” Scriitoarea nu s-a limitat la simpla semnalare a cancerului clientelar produs de metastazele comunismului. A mers mai departe, oferind exemplul lui Radu Tinu, ofiţerul de Securitate care planta microfoane în casa sa, în perioada în care aceasta nu evadase încă din purgatoriul României ceauşiste. Mai mult, omul care declara anul trecut că laureata Nobelului suferă de psihoză, că exagerează în descrierea trecutului sau şi că, de fapt, Securitatea ar fi urmărit-o doar pentru că “avea legături cu spioni”. Prezenţa lui Radu Tinu în fruntea sucursalei Asirom din Timişoara (n.r. deţinută de o firmă austriacă) a fost exemplul oferit ieri de  Herta Müller la Bruxelles pentru a acuza incapacitatea României de a a-și regla conturile cu trecutul. “M-a iritat enorm. Nu faptul că Radu Tinu există, ci faptul că el deţine acest post, că cea mai mare companie de asigurări din Austria angajează astfel de oameni. Mai mult, faptul că o persoană ca Tinu are o asemenea vizibilitate în România, acolo unde se poate exprima liber în toate ziarele. Acest lucru n-ar fi fost posibil în Germania”, şi-a încheiat acuzaţia Herta Müller. Cunoscutul disident Doru Braia, care a trăit mult timp în Germania, fiind ţinta...

Roland Barthes – Incidente

În Incidente. Roland Barthes a notat, a adunat, a intepretat lucruri văzute și auzite în Maroc, cu precădere la Tanger şi Rabat. Prin acest nou eseu îşi provoacă din nou cititorii. Dar nu în modul obişnuit al său. De data asta cere imperios să judeci cu mintea lui, să te îmbraci cu haina lui şi să interpretezi cum vrea el. E o bruscare a lectorilor, dar dacă parcurgi paginile înseamnă că ai căzut în mrejele sale întinse. De acelaşi autor Eseuri...

Romancierul pentru care talentul nu înseamnă nimic fără muncă

Emile Zola (n. 2 aprilie 1840, d.29 septembrie 1902) a fost un romancier francez, cel mai important exemplu al şcolii naturaliste şi o figură majoră a eliberării politice a Franţei. Născut la Paris, fiu al unui inginer italian, Émile Zola şi-a petrecut copilăria în Aix-en-Provence şi a învăţat la Collège Burbon. La vârsta de 18 ani s-a întors la Paris unde a studiat la Lycée Saint-Louis. După ce a lucrat în diverse posturi de funcţionar mărunt a început să scrie pentru coloana literară a unui ziar. Controversat de la bun început, el nu şi-a ascuns dispreţul faţă de Napoleon al III-lea al Franţei, care s-a folosit de a doua revoluţie franceză ca de un vehicul pentru a deveni împărat. Mai mult de jumătate dintre romanele sale sunt parte dintr-un ciclu ce poartă numele de Les Rougon-Macquar. Având ca scenă cel de-al doilea imperiu francez, urmăreşte influenţa eredităţii asupra violenţei, alcoolismului şi prostituţiei în două ramuri ale unei familii, respectabilii Rougon şi infamii Macquart, timp de cinci generaţii. După propria mărturie „Doream să ilustrez, la începutul unui secol de libertate şi adevăr, o familie care nu se poate abţine în goana de a poseda toate bunurile pe care progresul le pune la dispoziţie şi care deraiază din cauza propriului avânt; convulsia fatală ce însoţeşte naşterea unei noi lumi.” Zola şi pictorul Paul Cézanne au fost prieteni în copilărie şi în tinereţe, dar relaţia s-a răcit mai târziu din pricina descrierii fictive de către Zola a lui Cézanne şi a vieţii boeme a pictorilor în romanul L’Oeuvre (Opera, 1886). Zola şi-a riscat cariera şi chiar viaţă pe 13 ianuarie 1898 când manifestul său J’acusse a fost publicat pe prima pagină a cotidianului parizian L’Aurore. Ziarul era condus de Ernest Vaughan şi Georges Clemenceau, care au decis că acel controversat articol va avea forma unei scrisor deschise către preşedinte, Félix Faure. J’accuse...

Alexandru Andrieş – Desen şi arhitectură

Desen şi arhitectură este în egală măsură un ghid în desen şi un excurs prin memoria anilor de studenţie şi ucenicie din timpul regimului comunist. Cititorul află şi despre tehnica portretului, şi despre motivele pentru care un colaj al autorului a fost cu greu admis într-o expoziţie la Sala Dalles (fata din prim-planul colajului purta blue jeans), dar şi despre aventura lucrării de diplomă a lui Andrieş, care a fost furată după o singură zi de expunere (lăsând în urmă un autor confuz: mândru pentru interesul manifestat, dar trist în urma pierderii). Adresat studenţilor, dar şi pasionaţilor de arhitectură, albumul este în acelaşi timp didactic, savuros şi plăcut ochiului. O atenţionare sinceră asupra pericolelor produse de  abandonarea desenului în favoarea graficii generate pe computer, un prilej de inspiraţie şi un instrument de studiu generos, Desen şi arhitectură poate constitui primul volum al unei serii mai largi de micro-eseuri ilustrate pe teme de arhitectură. De acelaşi autor...

Dorothy McCoy – Bărbatul manipulator

Lucrurile ar merge bine dacă ai putea să-ţi iei responsabilitatea pentru fiecare acţiune. Asta ar vrea Bărbatul manipulator ca tu să crezi, zice Dorothy McCoy, expertul în modelarea comportamentelor. Ea a scris un ghid util în care descrie cele mai relevante modele de bărbaţi manipulativi.  Aici, lectorul poate găsi ceea ce-i motivează şi cum pot fi ei antrenaţi într-o direcţie sau alta. Încă de la începutul lucrării, sunt date ca exemplu comportamente abstracte pentru ca cititoarea să înţeleagă mai bine de ce e nevoie să-şi schimbe atitudinea pentru a se apăra de bărabţii manipulatori. Dorothy McCoy este psihoterapeut specializat în terapii de cuplu, tratamentul fobiei sociale şi al stresului posttraumatic, precum şi în intervenţiile în situaţii de criză. Licenţiată în studii interdisciplinare la University of South Carolina, cu un master în consiliere clinică şi un doctorat în consiliere psihologică, dr. McCoy este membru marcant al unora dintre cele mai importante asociaţii de psihologie din SUA – American Counseling Association, The International Society for Traumatic Stress Studies şi The Association of Cognitive-Behavioral Therapists. ,,Femeile sunt fascinate de relaţiile interzise, de străinul misterios care emană pericol şi care totuşi pare vulnerabil şi rănit de viaţă. Vrem să-l strângem la piept şi să-i alinăm suferinţa. În acelaşi timp, dorim exaltarea şi fiorul pe care-l simţim în preajma pericolului. Fiecare dintre noi vrea să fie unica femeie care, în virtutea dragostei necondiţionate, îl va transforma în amantul perfect. Da, suntem convinse că vom reuşi acolo unde femeile inferioare nouă au dat greş.“ Dorothy McCoy ,,Cunoaşterea înseamnă putere. Prin urmare, haideţi să învăţăm mai multe despre tulburările de personalitate şi despre trăsăturile necesare stabilirii unui astfel de diagnostic, despre ce îi motivează şi despre cum să recunoaştem comportamentul lor manipulator.“ Dorothy McCoy Noi, femeile din ziua de azi, avem un curaj nebun. Ne propunem să avem familie, carieră, fericire, linişte, ritm rapid şi tinereţe veşnică....