Wolfgang Amadeus Mozart – Scrisori


Warning: Illegal string offset 'description' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 69

Warning: Illegal string offset 'sku' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 70

Warning: Illegal string offset 'optset' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 72

Warning: Illegal string offset 'products' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 228

Warning: Illegal string offset 'option' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 228

Warning: Illegal string offset 'products' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 229

Warning: Illegal string offset 'price' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 229

Warning: number_format() expects parameter 1 to be double, string given in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-includes/functions.php on line 270

Warning: Illegal string offset 'shiprate' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 273

Warning: Illegal string offset 'description' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 274

Warning: Illegal string offset 'sku' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 275
Celebrul compozitor nu se lasă descoperit prea uşor în aceste scrisori.   Cei care nu-i cunosc biografia ar trebui să înceapă cu alte lecturi. Din textele cuprinse în acest volum, se pot descoperi opiniile artistulului legate de balurile de la Viena, de împărăt şi împărăteasă, dar şi respectul pe care-l acorda tatălui. Cititorul atent al misivelor poate descoperi un Mozart capricios, extravagant, rebel, melancolic, uşor de păcălit, pretenţios, însufleţit ori posac, nicidecum la pragul nebuniei ca în filmul Amadeus. Nu era vasal părintelui Coloredo, cum s-ar fi crezut din alte surse. Nu a fost un om sărac. A călătorit mult şi a fost respectat. Iubirile sale nu se lasă prea mult dezvăluite în aceste rânduri. Order @ RON Qty: Adauga in cosul de...

George Mikes – Cum sa fii englez

Pe englez il recunosti dintr-o mie. Are un aer nepământean, un zâmbet încurcat şi capul iremediabil înţepenit în poziţia „şase şi cinci”. George Mikes a ilustrat decalajul dintre Albion şi restul Europei printr-o formulă celebră: „Când europenii au inventat sexul, noi am răspuns prin sticla cu apa caldă”. Ei bine, ceva trebuie făcut pentru integrarea englezului în concertul continental. Cum să fii englez nu conţine reţete mimetice sau strategii de britanizare. Cartea este o panoramã hazlie a ticurilor, idiosincrasiilor, manierismelor şi ezitărilor unei naţii aparte. O naţie de care te simţi tentat uneori să râzi, dar care surclasează de fapt pe oricine în ceea ce priveste umorul. Order Cum sa fii englez Preţ @ RON19,00 Qty: Adauga in cosul de...

Bogdan Mincă – Scufundătorii din Delos. Heidegger şi primii filozofi

Anaximandru, Heraclit, Parmenide – cu ei debutează gândirea occidentală, o gândire care, de la Hegel încoace, a tot căutat să-şi recâştige începutul, pentru a-şi afla rostul şi finalitatea. Acest travaliu marchează în mod funciar modernitatea, tocmai pentru că ea s-a vrut dintotdeauna a fi ceva nou faţă de Antici. O întrebare revine mereu: Cum să ne situăm faţă de ce este cel mai vechi? Cum să gândim un început atât de îndepărtat? Martin Heidegger, prin interpretările sale la primii filozofi, oferă un răspuns radical: a gândi începutul îndepărtat este, în fapt, sarcina cea mai apropiată, cea mai intimă a gândirii; iar filozofia nu-şi va găsi rostul printr-o distanţare evolutivă de începutul său, ci tocmai printr-o recuperare hermeneutică a acestui început, prin explicitarea a ceea ce a fost gândit doar implicit şi nesigur de cei trei presocratici: raportul omului cu fiinţa, cu „a fi“-ul tuturor celor ce sunt. Odată cu Platon, filozofia a uitat treptat de acest raport – întemeietor nu doar pentru filozofie, ci şi pentru fiinţa omului –, concentrîndu-se doar pe cele ce sunt şi pe atributele lor şi, astfel, devenind ceea ce Heidegger a numit „metafizica apuseană“. De aceea, revenirea la primul început al gîndirii şi explicitarea raportului omului cu „a fi”-ul este singura cale prin care ne putem dobândi propria noutate, înţeleasă ca un „celălalt început“. Scufundătorii din Delos sunt toţi aceia care pătrund în jocul hermeneutic dintre cele două începuturi, aceia care pot să suporte pe cont propriu tensiunea diferenţei dintre vechi şi...

John Meyendorff – Sfântul Grigorie Palamas şi mistica ortodoxă

Evident, lucrarea lui John Meyendorff nu e primul text despre isihasm, palamism şi mistică ortodoxă apărut după căderea dictaturii comuniste. Libertatea i-a încurajat pe editori să-i recupereze pe corifeii teologiei contemporane şi să difuzeze marile sinteze de istorie a spiritualităţii răsăritene, cum ar fi aceea, pe care i-o datorăm lui Vladimir Lossky. Micul text al lui John Meyendorff rămâne însă unic prin claritatea lui expozitivă, prin raţionalitatea punerii în pagină şi prin renunţarea (pedagogică) la „fineţurile” care pot antrena indigestii neofite. Nu degeaba, Sfântul Grigorie Palamas şi mistica ortodoxă (apărută iniţial la Paris, în 1959) a fost cea mai tradusă carte din bibliografia lui Meyendorff, atât în Apus, cât şi în capitalele unde fiinţeaza sedii ortodoxe autocefale. Intrată acum în vizorul unei noi generaţii, monografia palamită realizată de subtilul teolog franco-american îşi va găsi nu doar lectori grăbiţi, dornici sa „bifeze” un titlu, ci şi cititorii dinainte rânduiţi să înţeleagă rostul isihasmului, prin intermediul căruia numeroşi sfinţi s-au confundat cu Lumina cea „neapropiată” a lui Isus Christos. (Teodor Baconsky) Order Sfântul Grigorie Palamas şi mistica ortodoxă Preţ @ RON19,90 Qty: Adauga in cosul de...

Gerald Messadié – Istoria generală a Diavolului

Istoria generală a Diavolului,  un „personaj” al tuturor timpurilor, prezent pe toate scenele vieţii, acuzat în cele mai neaşteptate împrejurări, chiar şi astăzi, în lumea civilizată, raţională, este invocat la fel de mult ca Dumnezeu.  Diavolul apare peste tot unde e nevoie de un tap ispasitor, peste tot unde nimeni nu se poate face responsabil de producerea sau menţinerea răului. „Istoria este reprezentată doar de evenimentele reale, iar Diavolul n-a participat la nici un eveniment. El este chiar scandalos de absent în marile momente ale veacurilor din urmă. Nimeni nu i-a văzut vreodată nici coada, nici coarnele, nici în timpul Revoluţiei franceze şi nici în octombrie 1917. Nu a fost zărit nici la Hiroshima, nici pe Lună, nici în laboratorul lui Pasteur, nici în bunkerul lui Hitler. Ne aşteptam să apară în Cambodgia, pe vremea lui Pol Pot, şi la Sarajevo, atunci când femei şi copii mureau sub gloanţele partizanilor din acelaşi oraş. Nu s-a văzut în toate acestea decât exprimarea patimilor omeneşti, a libertăţii şi a demnităţii, a descoperirii intelectuale, precum şi a urii, o ură cum animalul nu cunoaşte, căci el nu e niciodată fiara: doar omul poate fi.” (Gerald Messadié) Aşadar, există Diavolul cu adevărat? Nu este cumva o fantasmă colectivă, „ţapul ispăşitor” primordial, pe seama căruia sunt puse toate pasiunile şi pornirile condamnabile ale omului însuşi? De la zeii mitologiilor greaceşti şi romane, trecând prin demonii arhaici ai insulelor izolate din Oceania, de pildă, şi ajungând până la Răul absolut, fabricat şi modelat continuu de unele religii actuale, Gerald Messadié abordează antropologic, sociologic şi din perspectiva istoriei mentalităţilor geneza Diavolului şi acea nevoie a omului de a-şi nega responsabilitatea propriilor alegeri, de a-şi declina vina şi, în ultima instanţă, de a se lăsa pătruns de groază. Fiindcă, spune Messadié, „omului îi place să-i fie frică”. de acelaşi autor: Moise. Profetul întemeietor Order Istoria generală a...

« Older Entries Next Entries »