Emil Tocaci – Ultimul protest

M-am simţit puternic legat de o naţiune care, în mod real, nu a existat niciodată. A fost o creaţie a imaginaţiei mele. Acum, abia acum, fantomele s-au risipit. Minciuna n-a mai rezistat. Îmi pare rău. Era mult mai frumoasă decât realitatea. Emil Tocaci un volum de memorialistică emoţionant prin sinceritatea lui, în care nimic nu este ficţiune. Povestea unui om care, peste jumătate de secol, a fost martor şi participant la metamorfozele României. Pentru cei care îşi fac din moralitate un scop suprem al vieţii, această este cartea-mărturie a...

Liviu Lucaci – Povestiri despre celălalt

„Euforia dezastrului“, vorba lui Cioran, a fost tema dominantã şi a generaţiei nouãzeci, iar privind înapoi la anii aceia, ştiu acum cã de fapt Liviu Lucaci învãţa nu atât vigilenţa la minciunã, fiindcã spiritul lui rebel nu şi-a pierdut niciodatã agerimea aproape rãutãcioasã… cât arta de a visa nebuneşte, în economia reîmprospãtatã a extazului, unde semnele existenţei sordide îşi regãsesc coerenţa în delirul îndrãgostit al ficţiunii. Iatã de ce, ca tânãr  artist, vrându-se şi neputându-se nebun, a deprins a iubi magicul cu disperarea luciditãţii. Scãpat astfel de tentaţiile vanitãţii, prozatorul debutant îşi permite sã îi strige cititorului în obraz, încã de la prima carte, într-un ecou venit parcã din jocurile Negurei lui Unamuno: „Aveţi mai bine grijã de voi. Adãpostiţi-vã cum veţi putea inexistenţa.“ Pentru generaţia de prozatori crescutã în canonadele revoluţiei, la care autorul se asociazã astãzi, patetica întrebare hamletianã s-a reaşezat nu în temeiurile existenţei, ci în conştiinţa vidului unei existenţe irezolute: a vedea sau a nu vedea de dincolo de ceea ce pot aduce în privire ochii orbiţi de...

Agnès Desarthe – Mănâncă-mă

Undeva, într-un colţ al memoriei, zace, ostracizată, amintirea unei fapte impardonabile. Myriam încearcă să-şi restabilească echilibrul — care „nu se naşte cu niciun chip din premeditare“. Ca atunci când, în salata de ciuperci, castraveţi şi limba-mielului, frunzele de caprifoi trebuie să rămână întregi, pentru contrast. Altfel, intervine melancolia… Pe o străduţă din Paris, Myriam îşi deschide un restaurant. Lumea îi vine încet în întâmpinare: un florar îndrăgostit, studente la filozofie, copii de cartier, un cultivator cu o infinită ştiinţă a creşterii plantelor, toţi eroi într-o comedie umană luminoasă, misterioasă… Aventura „comercială“ se transformă într-o densă căutare de sine, ce înseamnă întoarcere la mal după ce ai ajuns în mijlocul bulboanei. Un tablou culinar al regăsirii de sine, căci restaurantul se numeşte — cum altfel? — Chez...

Jean Gino – Husarul de pe acoperiş

În Husarul de pe acoperiş, holera care a bântuit în Provence în 1832 reprezintă punctul de plecare al naraţiunii, al cărei protagonist este Angelo Pardi, ofiţer italian implicat într-o misiune de onoare. Străbătând sate devastate de boală şi suferinţă, tânărul va descoperi dragostea şi moartea, eroismul şi laşitatea, devotamentul şi oportunismul, fraternitatea şi trădarea. Va depăşi ororile şi boala, maturizându-se prin înfruntarea pericolului şi prin descoperirea iubirii, într-un parcurs ce se va dovedi, astfel,...

Edward Lucas White – Lukandu şi alte povestiri

Publicată iniţial în 1907, proza care dă titlul volumului este definitorie pentru o artă narativă complexă: nu exoticul potentează fantasticul şi miraculosul, ci dozarea precisă a faptelor şi acumularea subtilă a detaliilor semnificative. Aceasta este „semnătura” lui White, prezentă în toate povestirile, fie că textele au un cadru domestic tulburat de evenimente stranii sau înspăimântătoare, fie că acţiunea se desfăşoară în...