Cărţile lui Marek Halter sunt îndrăgite de milioane de cititori. Ele înmănunchează o profundă cunoaştere a scrierilor biblice, o ştiinţă complexă a sufletului omenesc şi un talent scriitoricesc de excepţie. În 1983, romanul sau Memoria lui Avraam a fost încununat cu Premiul Cărţii Inter. De atunci a scris numeroase romane în care cuvântul Bibliei este pus la îndemâna cititorului modern, motivaţiile eroilor Sfintei Scripturi; puşi în contact direct cu Divinitatea, devin uşor de înţeles, personajele se apropie de cititor şi îi devin prieteni.
Curând va fi publicat, la editura Vremea, cel de-al treilea volum al Bibliei la feminin: povestea Lilei, sora lui Esdras
De acelaşi autor
Sku: MA136HA
Avem întotdeauna libertatea de a alege. Nu suntem victimele inocente ale intâmplării, ale deciziilor celorlalţi, ale destinului. Dacă vom avea ştiinţa să ne analizăm viaţa, vom şti ce e mai bine pentru noi şi pentru cei apropiaşi nouă. Există semne care ne însoţesc. Stăm faţă in faţă cu ele. Când le acordâm atenţie, ne îndrumă. Nu credeţi că tristeţea din ochii unui copil este un semn suficient de graitor? Og Mandino ne dezvăluie cel mai preţios lucru dintre toate: posibilitatea alegerii. Alegerea este cheia unui viitor mai liber şi mai implinit, iar secretul său este iubirea. 
Limpezi, cu o curgere lină, cu accente cioraniene, dar străbătute de o sensibilitate specific feminină, eseurile Suzanei Mehmet ne încântă şi ne tulbură totodată în grăirea lor despre viaţă şi moarte, despre dragoste şi Dumnezeu, despre suflet şi îngeri, despre trup şi durere…
Romanul impune una dintre cele mai cunoscute figuri – contele Dracula, ale cărui patimi diabolice corup şi ucid fiinţe nevinovate – şi narează lupta cu vampirul nemuritor, confruntare în care suspansul şi angoasa ating o intensitate aproape insuportabilă. Nenumaratele sale ecranizări şi dramatizări, precum şi notorietatea personajului vampir, confirmă statutul extraordinar al acestei poveşti care nu încetează să fascineze, al unuia dintre cele mai prezente şi longevive mituri ale imaginarului modern.
Pentru viitorul foarte îndepărtat al universului se întrevăd două scenarii: diluarea într-o infinită beznă pustie şi implozia catastrofală, inversul big bang-ului din care s-a născut totul. Vom pieri deci – nu noi, fireşte, ci urmaşii noştri care vor avea probabil puţine trăsături umane – fie prin îngheţ, fie prin ardere. La prima vedere am fi tentaţi să spunem că universul e condamnat, iar odată cu el toate fiinţele. Această concluzie sumbră îşi găseşte în cartea lui Paul Davies un spectru larg de alternative şi nuanţări: poate că, deşi trăim într-o lume limitată în spaţiu şi timp, vom dăinui şi vom gândi nelimitat; poate că vom rezista la nesfârşit îngheţului hibernând tot mai mult; sau poate că universul însuşi nu e decât o parte dintr-o entitate mult mai vastă, iar urmaşii noştri vor putea crea alte universuri în care să evadeze. Oricum, nu e exclus ca, peste mii de miliarde de ani, soarta universului să depindă de fiinţele inteligente care îl vor popula. Departe de a dori să impună un final fericit, în Ultimele trei minute Paul Davies scrie povestea stranie şi tulburătoare a celui mai îndepărtat viitor imaginabil.
Roman distins cu prestigiosul Booker Prize in 1996 si ecranizat in 2001, cu Michael Caine si Helen Mirren in rolurile principale.
Rodica Ojog Brasoveanu trimite cititorul cu secole în urma, atunci când la tronul Ţărilor Române se aflau înca domni pamânteni. Despre aceste vremuri vorbeste personajul cheie al cartii, Dimitrie Cantemir în letopisetul sãu “de argint”, asemenea acelor vremuri de atunci. Intrigi boieresti, comploturi, deghizari, lupte pentru tron, povesti de dragoste – toate acestea incita la lectura si atrag cititorul în misterul unei lumi de mult apuse.
Wilf, Căţelul Vrăjitoarei, are numai idei minunate. O ajută pe Weenie să creeze un lucru pe care să-l prezinte la Serbarea Vrăjitoarelor. Dar la sport, nenorocire, Wilf e acuzat că a trişat! Nu e adevărat, desigur, dar cum ar putea s-o dovedească? Wilf se gândeşte la greu… şi-i vine încă o idee minunată.
Homes, cunoscută pentru stilul său profund emoţionant şi cu tentă psihologică, povesteşte despre relaţia pe care a avut-o cu părinţii ei biologici, după ce aceştia au reintrat în viaţa ei, dar şi despre istoria familiei nou descoperite. Mama ei naturală, o femeie complexă şi singuratică, nu s-a căsătorit niciodată, nu a avut alţi copii, şi a murit în 1998; tatăl ei natural ăi spusese iniţial că o va introduce în familia lui, dar nu şi-a respectat promisiunea.
Bedros Horasangian “Un război murdar” este o carte de reportaje. O carte despre adevăr şi minciună. "Un război murdar" este o carte despre două popoare şi o ţară. Popoarele se numesc rus şi cecen, ţara este Rusia. Avem radiografia unui răz
