Thomese P.F. – Copilul umbră

Deşi porneste de la un eveniment real — autorului îi moare fiica la doar câteva săptămâni de la naştere –, Copilul-umbră (2003) nu e un text propriu-zis autobiografic: nu aflăm mai nimic despre circumstanţele morţii, despre spital, boala, încercările medicilor de a o salva pe Isa. În mod curios, realitatea dură a acestei morţi e trecuta sub tăcere, iar paginile pe care le citim par să vorbească despre altceva, tatonând un limbaj nou sau resuscitând o limbă moartă. Atunci când survine, textul „rupe” tăcerea, întrerupe legătura organică — ilizibilă — a tatălui cu micuţa lui moartă. Într-un fel, copilul-umbră e un copil „fără însuşiri”, o formă ce nu se poate fixa, un personaj pur, aflat în continuă transformare: e „copilul bătrân” descris de Titus Livius, pruncul bolnav pe care părinţii îl duc de la Betleem în Egipt, copilul mort abandonat de Frederic Moreau în Educaţia sentimentală, fiica lui Iair pe care a înviat-o Isus din morţi, iubita din Cântarea Cântărilor… Departe de orice indiscreţie şi orice formă de intimism, P.F. Thomese caută cuvintele şi lucrurile care rămân după dispariţia fizică a fiinţei dragi. Deşi probează toate registrele tânguirii — de la disperare, trecând prin spaimă şi mizantropie, până la apatia din final –, Copilul-umbră depăşeşte starea de doliu (pe care Thomese o numea, într-un interviu, „egocentrică”), descriind mai degrabă stări poetice posibile şi variabile în „spaţiul literar”. „Un document literar zguduitor şi grandios. Copilul-umbră contrazice regula după care insuportabilul ar fi un subiect prea incomod pentru literatura modernă.” (Die Zeit) „Cu ce preţ teribil a luat naştere această splendidă carte! E singurul gând care te împiedică să scrii despre ea cu şi mai mult entuziasm.” Vrij...

Gabriela Tabacu – Revista arhitectura

O carte captivantă care, descriind revista ARHITECTURA, scrie într-ul alt fel istoria profesiunii de arhitect în România, o istorie a cărei importanţă a fost trecută cu vederea de ceea ce s-a publicat până acum. Pe de altă parte, autoarea ne pune cu generozitate la dispoziţie un instrument de lucru, foarte util istoricilor şi cercetărilor viitoare pe care le speram. Or, tocmai această postură de instrument de lucru, fie spus, unica în literatura de arhitectură de până acum (dar prezentă în alte domenii culturale), plasează cartea Gabrielei Tabacu într-un alt sens al continuităţii: continuitatea dorită a unui viitor al profesiunii ca act de cultură, acel viitor de construit cu migală, de urcat treaptă cu treaptă şi a cărui proiecţie nu o avem încă, dar de care avem nevoie. Chestiunea ar trebui să ne atingă mai mult decât oricând, aşa cum îi atingea şi pe cei care au fondat în România profesiunea modernă de arhitect, o dată cu revista...

Ludmila Ulitkaia – Minciunile femeilor

Toate femeile sincere seamană între ele, dar fiecare mincinoasă e mincinoasă în felul ei. O colecţie extraordinară de poveşti-minciuni, spuse cu talent şi neobrazăre, dar fără scop. Căci arta feminină de a minţi e „artă pentru artă”, e ficţiune. Mincinoase pot fi toate, fetiţe sau femei mature, mame onorabile sau prostituate. Ciudat însă, din fiecare poveste scornită iese la iveală şi o viaţă cât se poate de reală, care-ţi rupe inima şi te face s-o îndrăgeşti pe mincinoasă. Jenia, femeia care migrează de la o minciună la alta legând poveştile, nu ştie să mintă, dar învaţă arta de a se lăsa minţită, pe care femeile o folosesc îndeobşte cu bărbaţii. De acelaşi autor Al dumneavoastră sincer, Surik Cei dintâi şi cei de pe...

Ludmila Ulitkaia – Cei dintâi şi cei de pe urmă

Cum sunt femeile? Deştepte, fermecătoare, îndrăzneţe şi visătoare, sau naive, încăpăţânate, ascunse şi mofturoase? Din iubire pot fi câte puţin din toate, iar personajele feminine din cele opt povestiri ale Ludmilei Ulitkaia îşi croiesc existenţa după tiparele dragostei, încorsetată doar de umbrele fostului regim sovietic. Şi tot din iubire ating cu o baghetă magică destinul fiecărui bărbat întâlnit în cale pentru a-i da un sens. De acleaşi autor Minciunile femeilor Al dumneavostră sincer,...

Colin Forbes – Pe muchie de cuţit

Tweed este silit să se întoarcă la vechea meserie de inspector în Scotland Yard pentru a elucida misterul care înconjoară o serie de crime monstruoase. După ce mai multe cadavre decapitate încep să fie descoperite în diverse colţuri ale lumii, echipa de la SIS este silită să intre în acţiune. Şi, desigur, nimeni şi nimic nu le va sta în cale, nici măcar un psihopat înarmat cu o secure. De acelaşi autor...