Comentarii la: Adrian Marino – Viaţa unui om singur

De către: mar33

mar33 — Thu, 14 Oct 2010 09:13:19 +0000

Ete fleosc! Si ce a facut domnul Marino in ultimii cinci ani?

De către: Daniela F. Paun

Daniela F. Paun — Wed, 07 Jul 2010 06:41:24 +0000

In vremea studentiei mele acasa, in Timisoara anilor 92-93 (memoria nu ma ajuta!), unul dintre evenimentele “magice” la care am luat parte a fost conferinta domnului Adrian Marino, despre care eu nu stiam altceva decat ca era autorul unor carti din bibliografia mea obligatorie: imi amintesc cu drag atmosfera de basm ce se crease si care-l inconjura precum o aura pe domnul profesor! Dar in acelasi timp, ascultandu-l, simteam efectiv frustrarea de a nu fi la inaltimea discursului sau, de parca ar fi venit din alta lume, inaccesibila noua, celor abia iesiti din gaoacea gindirii de lemn…Mai apoi, un alt mare profesor, doamna Comlosan, m-a ajutat sa-mi pot ridica macar privirea spre sferele gandirii lui Adrian Marino: nu le-am multumit niciodata profesorilor mei, ba chiar nici nu i-am multumit inca, profesional vorbind…

De către: Viorel Trandafir

Viorel Trandafir — Sun, 02 May 2010 13:51:04 +0000

Dosarul de “spion” al lui A.M. s-a “găsit”, s-a fabricat şi s-a dat pe piaţă. Am vrea noi să fi avut spioni de anvergura marelui hermeneut. Hilaritate! Căci ruşine nu mai există.

De către: Viorel Trandafir

Viorel Trandafir — Sun, 02 May 2010 13:45:09 +0000

Potrivit principiului petic al deformării, “oglinda” lui A.M. ne arată azi şi pentru totdeauna chipul adevărat al “reperelor” autoproclamate, Liiceanu, Dinescu et comp.

De către: Viorel Trandafir

Viorel Trandafir — Sun, 02 May 2010 13:41:29 +0000

I se va fabrica şi lui A. M. dosar. Mâna celor care se erijează în conştiinţe şi repere, gen Liiceanu, Dinescu et comp. Dar “oglinda ” lui A. M. ne arată azi şi pentru totdeauna faţa lor adevărată, chiar dacă pe criteriul poetic al deformării.

De către: Doamna L

Doamna L — Wed, 31 Mar 2010 21:06:04 +0000

Profesoara mea D. din Iasi mi l-a recomandat inca din anii 70 ca pe unul dintre cei mai autentici critici de carte si un ideolog european.

De către: ION MURGEANU

ION MURGEANU — Sat, 20 Mar 2010 18:26:12 +0000

l-am cunoscut pe dl. marino intr-o zi de toamna la gradina casei scriitoilor; m-a invitat gheorghe grigurcu la masa lor; un om “nedeslusit” oarecum “acru”; nici nu ma mira cartea aceasta prin care “pre multi ii popeste” fara ca cineva sa-l fi ofuscat decat poate prin indioferenta la uriasa lui munca si opera, dar astfel de lucruri nu sunt noi in balcanismul nostru de obste; sigur ca “razbunarea” pe g. calinescu din partea unui discipol de-altan pica prost…dar nu e nici primul care o face pe al. piru l-am surprins in aceeasi ipostaza, numai ca ‘temutul’ de piru o facea in cafenea; cat despre mircea eliade si dorul lui de a se sti adulat si acasa am citit undeva ca dupa ce aparuse nu stiu ce carte a sa la bucuresti l-ar fi intrebat pe un romanas care il vizita:”oare va scrie despre ea manolescu?!” oare chiar sa fi avut nevoie de confirmarea lui manolescu?!! fiecare om mare are ciudateniile si copilariile lui…cu dinescu da e o tinta buna si bine face:nu esrte prima oara cand nu-si vede lungul nasului; a mai facut-o si vizavi de mitropolitul transilvaniei antonie plamadela, binedinteles, la fel, post-mortem…si despre toti ceilalti…nomina odiosa!…

De către: Sile this Millennium

Sile this Millennium — Fri, 12 Feb 2010 09:18:29 +0000

Mortul e “viu ” ca si biblioteca sa ca si scrierile sale ….si din locul “care este” isi permite sa faca detasat o “istorie recenta” ascupra “cooperativei literare ” pivatizata si ea dupa 1989 ca si editura “Politica ” care a devenit presigioasa “Humanitas” ca si “Scanteia” care a devenit peste noapte “Adevarul” ziar obedient Frontului Salvarii Nationale si azi un ziar liberal in care Parohul CNSAS ,Mircea Dinescu “disidentul nostru cel de toate zilele ,cu voie de la Secu`”

Omorati mortul, maestre Dinescu, sa vedem puteti ?

De către: mariana

mariana — Fri, 12 Feb 2010 08:20:42 +0000

Ca si cum am sta la o masa rotunda, preiau observatia celei care semneaza Mariana vizavi de apetitul autohton de a ne minca intre noi. Cui ajuta?
Pe de alta parte, schitele de portret facute de cineva pot fi recunoscute ca fiind imbibate de realitate de catre unii si cu falsitate de catre altii. Unui bun portretist ii reusesc, de regula, multe desene. Dar niciodata toate. Ca sa poti obiectiva o situatie, comportamentul cuiva, ai nevoie si de distanta pentru perspectiva (se pare ca domnul A. Marino a avut-o) dar si de o apropiere de subiect pentru a surprinde detaliile.

De către: Mariana

Mariana — Thu, 11 Feb 2010 12:13:13 +0000

Literatura pierde in urma unor astfel de discutii. Ne-am invatat sa evaluam si sa apreciem scriitorul dupa ce aflam, sigur sau mai putin sigur, daca acesta a fost sau nu comunist. Talentul apartine oare celor cu o anumita inclinatie politica? Apoi noi, romanii, ne mancam intre noi, nefacand exceptie nici scriitorii. Plagiate, ironii, vorbe de ocara, falsa dizidenta ridicata la rang de eroism anticomunism…
Cum nu faci parte dintr-o scoala, dintr-un grup literar, cum nu esti bun…E viata noastra din totdeauna , indiferent ce titlu purtam. Iar lui George Calinescu i se pot aprecia munca, ideile pertinente, migala, etc. dar acest lucru nu inseamna ca este si cel mai mare critic roman.Totul e relativ…Subscriu parerii lui Marino asupra lui Eugen Simion, mai ales din momentul in care acesta, ajuns cap al Academiei, nu a facut nimic pentru oprirea degradarii limbii romane, din contra, accepta firesc DOOM-ul, unde sunt atatea ciudatenii, incat te intrebi daca mai vorbim limba romana sau romgleza…
In sfarsit, nimic nu este batut in cuie, nimeni nu stie totul despre altcineva, doar poate presupune, deci…