Anamaria Neagu – Transmisiunea în direct
Transmisiunea în direct este utilizată tot mai frecvent de televiziuni pentru a-şi dinamiza jurnalele, pentru a le face mai atractive şi mai accesibile publicului. Acordând o atenţie deosebită zonei ştirilor, manualul oferă celor care doresc să devină jurnalişti de televiziune informaţii detaliate despre componenţa redacţiei, verificarea datelor, tipurile şi structura ştirilor, etapele unei transmisiuni în direct şi prezenţa reporterului în faţa camerei – de la machiaj şi vestimentaţie până la postură şi gestică. Partea teoretică este completată de exemple din experienţa reporterilor de teren, de recomandări făcute de unii dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti de televiziune din România, precum şi de exerciţii care au ca scop dezvoltarea abilităţilor viitorilor reporteri.
Sku: SNZZS
Departe de a însemna moartea celei de-a şaptea arte, epoca ecranului omniprezent înregistrează cea mai importantă mutaţie cunoscută de cinematografie. Aceasta nu doar se transformă în hipercinema, ci devine generatoarea unei lumi şi, implicit, a unei viziuni asupra lumii. Televiziunea, publicitatea, jocurile video, videoclipurile sunt restructurate după logica starificării, hiperspectacularului şi divertismentului.
Jurnalismul social, fundamentarea teoretică a unei specializări apărute deja în practică, serveşte atât intereselor reporterului, cât şi redacţiei, orientindu-i pe cei care doresc să lucreze în secţiile sociale ale instituţiilor de presă. Cartea se adresează tinerilor jurnalişti care consideră că, dincolo de senzaţionalism, presa trebuiă să se concentreze asupra unor subiecte direct legate de viaţa de zi cu zi a individului si comunităţii.
29.95
Prima colecţie româneascaă de lucrări în domeniul mass-media este inaugurată prin volumul coordonat de prof. dr. Mihai Coman, decanul facultăţii de profil din Bucureşti. Structurat în trei părţi dedicate presei scrise, audiovizualului şi deontologiei ziaristului, cartea este un excelent instrument de lucru pentru studenţii în jurnalism şi pentru cei care practică deja această profesiune. Manualul prezintă şi o serie de greşeli răsunătoare în presa românească postdecembristă, însoţite de explicaţii şi de extrase din cele mai prestigioase cotidiene din lume.
Introducere în jurnalism e o lucrare de referinţă, care prezinta regulile şi practicile proprii meseriei, în presa scrisă şi pe internet. Volumul descrie detaliat genurile jurnalistice şi etapele realizării unui articol – de la culegerea informaţiilor şi redactare până la ilustrare şi punerea în pagină.
Cei zece specialişti în comunicarea de masă care semnează studiile reunite în acest volum propun, în special pentru studenţii de la facultăţile de la jurnalism şi ştiinţele comunicării sau studii culturale, o nouă perspectivă asupra jurnalismului: cea a ştirii ca divertisment şi instrument de manipulare emoţională. Volumul cuprinde o analiză amănunţită a tehnicilor specifice oricărui articol, editorial de ziar sau oricărei ştiri TV menite să captiveze „publicul larg”. Cercetătorii urmăresc să investigheze tocmai aspectele negative ale fenomenului. Exemplele sunt luate din viaţa de zi cu zi, şi vom recunoaşte aici reţetele pentru „ştirile de la ora 5” perfecte, pentru comentariul sportiv cel mai incitant, pentru o „maşinăţiune” ideală de discriminare sexuală. Un inventar al arsenalului din jurnalismul aşa-numit neconvenţional.
Manualul de jurnalism este prima colecţie românească exhaustivă de lucrări in domeniul mass-mediei. Structurat în şase părţi dedicate documentării, tehnicilor de redactare, ştirii, presei scrise, audiovizualului şi jurnalismului digital, manualul este un instrument de lucru indispensabil pentru studenţii la jurnalism şi pentru toţi cei care lucrează în acest domeniu.
De ce privim cu atît nesat nunta de basm a lui Irinel cu Monica, Surprizele Andreei Marin sau pe Andrei Gheorghe întruchipându-l pe Eminescu într-un documentar de televiziune? Dincolo de magia aparent inexplicabilă a televiziunii, există mecanisme pe care practica jurnalismului şi teoriile recente ale comunicării le pot clarifica.
„Mass-media a devenit, în lumea modernă, un fel de centru gravitaţional în raport cu care se poziţionează toate celelalte segmente ale societăţii – sistemul economic, sistemul politic, sistemul ideologic, sistemul cultural, sistemul tehnologic, sistemele şi subsistemele sociale. (Mihai Coman)
Apariţia rubricilor de fapt divers, a ilustraţiei, dar şi fenomene precum şantajul de presă sau agresiunile sunt doar cîteva dintre temele acestei remarcabile sinteze a evoluţiei jurnalismului în România.
Recomandat de bookiseala.ro
