Dan C. Mihăilescu – Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008–mai 2010
Ce conţinut acoperă sintagma „viaţă literară“ în regim de libertate, faţă de boema (ghiduşă sau crâncenă, salvatoare ori sinucigaşă, după caz) din ceauşism?
Cât resentiment hărţuitor şi ce resorturi de concurenţă făţişă a declanşat optzecismul în cuprinsul „douămiismului“”?
Suferim într-adevăr de sărăcie narativă?
Cum poţi prezenta publicului polonez evoluţia literaturii române de după 1989?
Patru ani membru în juriul Uniunii Scriitorilor.
Cât de obsedată este Provincia de omnipotenţa Capitalei?
Istoria critică… a lui Nicolae Manolescu, memoriile lui Adrian Marino, corespondenţa familiei Pillat, cazurile Petru Romoşan şi Silviu Crăciunaş.
Toate acestea – plus Nae Ionescu şi C. Noica în arhivele CNSAS, arhitectura catastrofală a Bucureştilor de azi, performanţele Institutului Cultural Român din 2005 încoace, invazia urâtului şi exasperarea criticului literar – condimentează lecturile şi verdictele „Omului care aduce cartea“. Un meniu incitant, care încântă şi enervează, împacă şi provoacă în egală măsură.
De acelaşi autor
Despre Cioran şi fascinaţia nebuniei
Sku: YW682399SD
Un volum de istorie, teorie şi critică literară, strict necesar, întrucat se referă la unul dintre cele mai interesante grupuri din istoria literaturii române, şi anume Cercul de la Sibiu, care a dat culturii nume de răsunet ca, de pildă, Ştefan Augustin Doinaş, Nicolae Balota, Ion Negoiţescu ş. a.
Un secol cu Neagu Djuvara aduce în atenţia publicului o viaţă trăită la intensitate maximă, în mijlocul celor mai fierbinţi evenimente ale secolului XX. Prefaţa este semnată de Andrei Pleşu, iar postfaţa de Mihai Răzvan Ungureanu. Aşadar, nu rataţi şansa de a face o incursiune în trecut, alături de un inegalabil povestitor!
Ghidul Xenofobului. O capodoperă în miniatură, un univers în format de buzunar: micile calităţi şi marile defecte ale omenirii, într-o călătorie şarmantă şi ireverenţioasă, plină de umor şi onestitate.
Toate istoriile literare visează să fie pure prin definiţie şi sunt impure prin natură. Există destule impurităţi şi în cea de faţă. Nu le-am eliminat, fiindcă nu am vrut să scriu o operă perfectă şi stearpă, ci una vie şi chiar contradictorie, în măsura în care nu exprimă un autor abstract, intemporal, ci pe mine cel de acum şi de aici, cu lecturile, competenţa, temperamentul, gustul şi capriciile mele.
Cea mai cunoscută, dar şi cea mai controversată istorie literară românească, Istoria literaturii române de la origini pâna în prezent de G. Călinescu rămâne şi astăzi un subiect care stârneşte numeroase ecouri. Această ediţie este reproducerea în facsimil a monumentalei ediţii publicata de Editura Fundaţiei Regale pentru Literatură şi Artă în anul 1941.
Gelu Negrea reuşeşte prima incursiune exhaustivă în lumea celor aproape o mie patru sute de personaje din proza şi dramaturgia lui I.L. Caragiale.
Iluziile literaturii române de Eugen Negrici este un alt fel de istorie a literaturii române care va dinamita toate miturile culturale, adînc înrădăcinate în conştiinţa publică. O carte gravă şi explozivă scrisă cu acea responsabilitate, pe care ţi-o dă o viaţă de studiu şi cercetare, cu acel curaj, pe care cunoşterea profundă a operelor literare ţi-l insufla, cu amărăciunea şi luciditatea specialistului.
Al patrulea volum din Literatura în totalitarism inventariază evenimentele literare ale anilor 1955-1956, atrăgând atenţia, ca şi precedentele volume ale lucrării, asupra malignităţii fenomenului proletcultist. Poezia, proza, critica literară din această perioadă marcată de obsesia ideologică sunt examinate de Ana Selejan cu luciditate neconcesivă şi cu binecunoscută-i acribie.
În 1954 − anul ,,gloriosului deceniu”, chestiunea centrală − ilustrată prin numeroase decupaje din presa culturală a momentului − este dezbaterea în jurul conceptului de ,,valorificare a moştenirii literare”. Sunt invocate în acest ,,dosar” tematic mai multe nume mari ale literaturii interbelice, între care Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Tudor Arghezi, G. Călinescu, Lucian Blaga, Al. Philippide. Se deschide foarte timid calea către redescoperirea şi valorificarea selectivă şi orientată ideologic a unor autori puşi la index precum Arghezi sau Blaga. Sunt de reţinut, de asemenea, ecourile contradictorii stârnite de apariţia, cu un an înainte, a romanului Bietul Ioanide.
În al doilea volum din Literatura în totalitarism, Ana Selejan continuă radiografierea lumii literare a unui deceniu întunecat, focalizând cu deosebire asupra implicaţiilor congresului organizat de Uniunea Scriitorilor în 1953, prilej cu care se discută, foarte animat, despre ultimele directive de la Moscova privind realismul-socialist în literatură.
Bedros Horasangian “Un război murdar” este o carte de reportaje. O carte despre adevăr şi minciună. "Un război murdar" este o carte despre două popoare şi o ţară. Popoarele se numesc rus şi cecen, ţara este Rusia. Avem radiografia unui răz
