Mihail Vakulovski – Portret de grup cu generația „80”
Optzecismul continuă să nască pasiuni şi controverse. Mulţi au gânduri, puţini au idei, avea să spună cândva Noica. Dacă e să te iei după campania ultimilor ani şi nu ai citit nimic până la generaţia anilor ’80 ai fi tentat să crezi în providenţa unor cărturari. Nimic scandalos. E dreptul oricui să joace în echipă. Se ştie că la individual evoluează doar spiritele puternice. Şi literatura americană ne-a demonstrat de-a lungul istoriei că nimeni nu face încadrări tehnice în grupări de iarmaroc. După plictisitoarea lucrare Postmodernismul românesc a lui Mircea Cărtărescu Antologia poeziei generatiei 80, o selecţie evocativ-selectivă a lui Alexandru Muşina şi Poezia generaţiei ’80, teză cam didacticistă a lui Nicolae Leahu, fără a-l uita pe laboriosul Andrei Bodiu cu Direcţia optzeci în poezia română, eh, deh, are o scuză era o lucrare de doctorat, iată că vine şi junele de la Chişinău cu Portret de grup cu generaţia “80″.
Sku: QWTTY
Pentru cei interesaţi de “viaţa literară” sau de boema ultimilor ani Şi aşa mai departe? Viaţa literară lV: august 2008 – mai 2010, cartea lui Dan C. Mihăilescu e un ghid subiectiv. E mai bun douămiismul decât optzecismul? Suferim de sărăcie narativă? Răspunsul, în carte.
Ce conţinut acoperă sintagma „viaţă literară“ în regim de libertate, faţă de boema (ghiduşă sau crâncenă, salvatoare ori sinucigaşă, după caz) din ceauşism?
Un volum de istorie, teorie şi critică literară, strict necesar, întrucat se referă la unul dintre cele mai interesante grupuri din istoria literaturii române, şi anume Cercul de la Sibiu, care a dat culturii nume de răsunet ca, de pildă, Ştefan Augustin Doinaş, Nicolae Balota, Ion Negoiţescu ş. a.
Un secol cu Neagu Djuvara aduce în atenţia publicului o viaţă trăită la intensitate maximă, în mijlocul celor mai fierbinţi evenimente ale secolului XX. Prefaţa este semnată de Andrei Pleşu, iar postfaţa de Mihai Răzvan Ungureanu. Aşadar, nu rataţi şansa de a face o incursiune în trecut, alături de un inegalabil povestitor!
Ghidul Xenofobului. O capodoperă în miniatură, un univers în format de buzunar: micile calităţi şi marile defecte ale omenirii, într-o călătorie şarmantă şi ireverenţioasă, plină de umor şi onestitate.
Toate istoriile literare visează să fie pure prin definiţie şi sunt impure prin natură. Există destule impurităţi şi în cea de faţă. Nu le-am eliminat, fiindcă nu am vrut să scriu o operă perfectă şi stearpă, ci una vie şi chiar contradictorie, în măsura în care nu exprimă un autor abstract, intemporal, ci pe mine cel de acum şi de aici, cu lecturile, competenţa, temperamentul, gustul şi capriciile mele.
Cea mai cunoscută, dar şi cea mai controversată istorie literară românească, Istoria literaturii române de la origini pâna în prezent de G. Călinescu rămâne şi astăzi un subiect care stârneşte numeroase ecouri. Această ediţie este reproducerea în facsimil a monumentalei ediţii publicata de Editura Fundaţiei Regale pentru Literatură şi Artă în anul 1941.
Gelu Negrea reuşeşte prima incursiune exhaustivă în lumea celor aproape o mie patru sute de personaje din proza şi dramaturgia lui I.L. Caragiale.
Iluziile literaturii române de Eugen Negrici este un alt fel de istorie a literaturii române care va dinamita toate miturile culturale, adînc înrădăcinate în conştiinţa publică. O carte gravă şi explozivă scrisă cu acea responsabilitate, pe care ţi-o dă o viaţă de studiu şi cercetare, cu acel curaj, pe care cunoşterea profundă a operelor literare ţi-l insufla, cu amărăciunea şi luciditatea specialistului.
Al patrulea volum din Literatura în totalitarism inventariază evenimentele literare ale anilor 1955-1956, atrăgând atenţia, ca şi precedentele volume ale lucrării, asupra malignităţii fenomenului proletcultist. Poezia, proza, critica literară din această perioadă marcată de obsesia ideologică sunt examinate de Ana Selejan cu luciditate neconcesivă şi cu binecunoscută-i acribie.
Recomandat de bookiseala.ro
