Valeriu Anania – Memorii
Scrise cu remarcabil talent de povestitor, Memoriile lui Valeriu Anania acoperă o lungă perioadă, din anii ’30 ai epocii interbelice, când, adolescent fiind, frecventa cursurile Seminarului Teologic Central din Bucureşti, şi până în 1993, când este ales arhiepiscop. Avem astfel panorama unor epoci şi regimuri politice diverse din istoria României, odata cu imaginea completă a biografiei autorului.
De acelaşi autor
Rotonda plopilor aprinşi. De dincolo de ape
Sku: VA096ME
„Ioan Groşan este printre puţinii creatori de şcoală nouă care n-au devenit prizonierii unei singure formule epice.” (Radu G. Teposu)
Dădacul este romanul de debut al lui Holly Peterson, un portret ironic al vieţii bogătaşilor din Manhattan. Dacă despre dădace a auzit oricine, la ce ar putea servi dădacii ? La această întrebare nu veţi găsi un răspuns decât citind cum mamele bogate din New York, dintre care face parte şi Jamie, descoperă că soţii lor sunt mult prea ocupaţi pentru a-şi mai îndeplini rolul de figuri paterne în viaţa moştenitorilor. Un dădac, aşadar, este un bărbat în floarea vîrstei, atrăgător, cultivat, plin de umor, tandru şi cu picioarele pe pământ: combinaţia perfectă pentru a le oferi acestor băieţi modelul masculin ideal. Dar, judecând după reacţia lui Jamie, copiii nu sunt singurii marcaţi de prezenţa dădacului în viaţa lor…
Deşi România era bine-cunoscută pentru politica sa neconformistă din cadrul Blocului Sovietic, doar câţiva observatori din afară şi-au dat seama de gradul de animozitate pe care aceasta îl stârnea în cadrul URSS şi al altor aliaţi din cadrul Pactului de la Varşovia sau de cauzele punctuale ale acestei animozităţi. În anii 1980, mulţi analişti occidentali începuseră să pună la îndoială faptul că aparentele conflicte cu Moscova şi loialiştii sovietici erau reale. Fereşte-mă, Doamne, de prieteni examinează interesele strategice aflate în spatele relaţiilor antagoniste ale României cu “aliaţii” din Răsărit, motivaţiile incredibilei sfidări a ţării noastre la adresa Moscovei, metodele de “eliberare” militară şi de securitate din jugul sovietic, scopurile opoziţiei faţă de politicile de la Kremlin şi, mai ales, reacţia sovieticilor şi a loialiştilor din rândul membrilor Pactului de la Varşovia în cele mai înalte consilii ale acestora, aşa cum au fost acestea consemnate de lideri ai Partidului Comunist, de comandanţi militari şi de organe ale securităţii statului.
După ce a supus unei analize critice multiplele construcţii ale istoriei naţionale, Lucian Boia oferă acum propria sa interpretare a României. Din acest punct de vedere, România, ţară de frontieră a Europei completează şi reîntregeşte demersul iniţiat în Istorie şi mit în conştiinţa romanească: cele două cărţi fac acum corp comun. Ce este România? Răspunsul nu poate fi găsit decât în istorie, într-o istorie globală pe care Lucian Boia o construieşte altfel decât o ştim din istoriile tradiţionale de până acum. El îşi invită cititorul să participe la o pasionantă explorare de-a lungul celor mai diverse itinerarii ale trecutului şi prezentului, nelipsind nici incursiunile în Panteonul naţional sau o plimbare pe străzile Bucureştiului.
„Dar cine sunt băieţii aceştia?“ se întreba cineva uluit, într-un film cu Robert Redford şi PaulNewman. Într-o altă formă, eu îmi consumasem de mult o astfel de mirare, pela începutul anilor ’60, când, într-o zi, mi-a fost dat să aud un glas neobişnuit urechilor noastre, dedate la trilulilurile muzicii uşoare a epocii. Era o voce gravă, răscolitoare, care te soma, parcă, să nu mai stai, să alergi către Chemarea mării. Nu mică mi-a fost uimirea când am descoperit că posesoarea era o liceană, mai mică decât noi, studenţi pe acea vreme. Oricum, aparţineam aceleiaşi generaţii. Prilej de mândrie, pentru că, alături de câteva filme, de Cinematecă, de poeţii şaizecişti, Margareta Pâslaru, cu harul ei, ne-a conectat la suflul minunaţilor ani ’6o ai Europei, de care nu ne mai simţeam atât de departe. Am avut privilegiul de a-i urmări în timp evoluţia, tenacitatea, pasiunea şi inteligenţa cu care şi-a construit o carieră cum nu sunt multe în spaţiul nostru. Dar ce spun eu „şi-a construit“… Ea şi-a îngrijit-o precum pălmaşii, trudind zi de zi, sădind, explorând, apropiindu-se de limite, tatonându-le doar pentru a le învinge, ferindu-şi viaţa de urâtele atingeri ale privirilor joase. Poate de aceea cântecele ei transmit, dincolo de toate, şi fiorul unei experienţe a curăţeniei sufleteşti, trecute prin bucurie, seninătate, generozitate, dar şi prin încercări, nelinişti, temeri, luări de la capăt. Mereu şi mereu. Cartea de faţă închide în paginile ei o carieră şi o viaţă care nu s-au concurat niciodată. S-au împăcat de la bun început. Secretul aparţine numai şi numai artistei.
Leadership without hierarchy? Organization in a whirlwind of change? Community and shared responsibility in a global village? Soul in a free-enterprise world? Robert Greenleaf’s visionary theory of Servant-Leadership continues to engage many of the best minds in and out of business. Greenleaf’s prescriptions for employee empowerment and organizational change continue to achieve nothing short of miraculous results in organizations worldwide. As one enthusiastic observer wrote in Fortune magazine, “Once the consensus is forged, watch out: With everybody on board, your so-called implementation proceeds ‘wham-bam.’”
O lucrare de referinţă unică, o lectură extrem de accesibilă. Papii sunt o parte esenţială a istoriei. În ultimii 2 000 de ani, puţine locuri de pe pământ nu au fost influenţate de papalitate sau supuse unor schimbări, în bine sau în rău, permanente sau temporare, de hotarîrile ţi de decretele papilor sau chiar de prezenţa lor. O istorie vie a Vaticanului, povestea întâmplărilor care au influenţat lumea, misterele ascunse ale mormintelor toate stârnesc curiozităţi şi stări de împăcare, deopotrivă.
Recomandat de bookiseala.ro
