James Patterson – Maximum Ride. Experimentul Angel
39.90
Bun venit în coşmarul nostru!
Asta-i povestea mea, povestea familiei mele, însă ar putea fi, la fel de bine, şi povestea ta. Suntem cu toţii băgaţi în chestia asta, crede-mă pe cuvânt… Continuă să citeşti, nu lăsa pe nimeni să te oprească.
Max
Şase copii minunaţi, fără un cămin, fără familii, fug pentru a-şi salva viaţa. Max Ride şi cei mai buni prieteni ai ei sunt rezultatul unui experiment cumplit: au fost crescuţi într-un laborator-închisoare, ca şobolanii în cuşti, fiind modificaţi genetic, astfel încât au aripi şi pot zbura. Iar acesta este doar începutul puterilor lor uimitoare. Acum, după ce au reuşit să evadeze, trebuie să afle răspunsul la multele întrebări care îi obsedează: cum au venit pe lume, cine sunt părinţii lor, de ce sunt superiori altor fiinţe umane, cum pot scăpa de creaturile blestemate care îi urmăresc şi multe altele.
Un thriller fascinant, cu personaje care te cuceresc de la prima pagină, multă acţiune, suspans şi aventură.
Sku: GHSTTSS
Cum să pierzi în greutate când instinctul de a mânca este atât de puternic? Cum se manifestă trebuinţele sexuale la bărbaţi şi la femei? Adicţia este forma extremă a motivaţiei. Iar după ce trebuinţele primare au fost satisfăcute, vine rândul motivaţiilor complexe, care culminează cu actualizarea sinelui în experienţele de vârf, acele momente unice în care totul este exact aşa cum trebuie să fie.
În timpul negrei dictaturi argentiniene, militarii au reţinut şi au ucis sute de oameni. Femeilor însărcinate ajunse în captivitate în centrele ilegale de detenţie li se luau copiii, care erau oferiţi sub alt nume familiilor simpatizante ale regimului. La douăzeci şi şapte de ani, Victoria Donda, activistă în organizaţiile pentru Drepturile Omului, află că este o victimă a adopţiilor ilegale, că numele ei nu este Analía şi că adevăraţii săi părinţii au fost ucişi chiar de unchiul ei, ofiţer în armată. Pusă faţă în faţă cu destinul, Victoria este obligată să îşi reconstruiască istoria şi identitatea, spunând răspicat, de fiecare dată când are ocazia, Numele meu e Victoria.
“Iată un nume care evocă poezia, gloria, manifestul, nebunia tinereţii. Idei aproximative, care capătă substanţă abia acum, în această primă biografie de anvergură a lui Tzara, apărută în toamna anului trecut la Paris. François Buot ni-l restituie, alert şi documentat, pe omul schimbărilor radicale din cultura începutului de secol XX, pe militantul de stînga, pe amatorul de artă africană. Tulburător acest personaj rafinat convorbind cu Breton, Aragon, Eluard, Brâncuşi, Man Ray, Marcel Iancu, Crevel, Marcel Duchamp… Consecvent cu sine, petrecăreţ, atoatedistrugător dar constructor de lumi şi idei, Tzara începe abia acum să-şi facă auzită lecţia de geniu.”
Un volum ţinut secret din 1938 până în zilele noastre.
Transmisiunea în direct este utilizată tot mai frecvent de televiziuni pentru a-şi dinamiza jurnalele, pentru a le face mai atractive şi mai accesibile publicului. Acordând o atenţie deosebită zonei ştirilor, manualul oferă celor care doresc să devină jurnalişti de televiziune informaţii detaliate despre componenţa redacţiei, verificarea datelor, tipurile şi structura ştirilor, etapele unei transmisiuni în direct şi prezenţa reporterului în faţa camerei – de la machiaj şi vestimentaţie până la postură şi gestică. Partea teoretică este completată de exemple din experienţa reporterilor de teren, de recomandări făcute de unii dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti de televiziune din România, precum şi de exerciţii care au ca scop dezvoltarea abilităţilor viitorilor reporteri.
Jurnalistul Stéphane Barsacq reuşeşte în mod strălucit o biografie atipică a lui Cioran. Fără să facă un întreg rechizitoriu, autorul îşi pune problema relaţiei dintre opera lui Cioran şi convingerile sale politice de extremă dreaptă. În ce măsură cinismul său dizolvant şi autodizolvant, obsesia lui de a descifra masca iluzorie şi tragică a lumii în care trăia, nu este de fapt rezultatul negării de sine a unui om care a renunţat la trecutul său legionar? Nu cumva cinismul şi neîncrederea în aparenţe sunt tratamentul pe care şi l-a autoadministrat cineva care s-a înşelat în mod grotesc asupra vieţii, şi, drept urmare, a ales să nu mai creadă nimic decât să se înşele din nou?
Viaţa Veronicăi “Ronnie” Miller, o tânără de 17 ani, din Ultimul cântec, este dată peste cap atunci când părinţii ei divorţează şi tatăl se mută de la New York la Wilmington, în Carolina de Nord. Trei ani mai târziu, ea este la fel de furioasă şi de înstrăinată de părinţi, mai ales de tatăl ei… până când mama hotărăşte că ar fi cel mai bine pentru toată lumea ca Ronnie să-şi petreacă o vară alături de tatăl ei, un fost profesor şi pianist, care duce o viaţă liniştită în acel orăşel de la malul mării. Rebelă şi plină de resentimente, Ronnie respinge însă toate încercările de apropiere ale părintelui şi ameninţă să se întoarcă la New York – asta până când îl întâlneşte pe Will, cel mai popular tânăr din oraş şi ultima persoană de care s-ar fi gândit că va fi atrasă. Nicholos Sparks a scris o poveste de neuitat despre variatele faţete ale iubirii – prima iubire, iubirea dintre părinţi şi copii – care arată, aşa cum numai romanele luireuşesc să o facă, cum dragostea ne poate sfărâma inima… dar reuşeşte şi să o vindece.
Dincolo de universul realului, Daniel Puia-Dumitrescu propune „puneri în scenă“. Îi place spectacolul, inclusiv spectacolul fericirii şi nefericirii în iubire, pe care îl trăieşte romantic şi, subversiv, ironic, parcă pe o scenă la vedere. De aici şi titlul primei secvenţe a cărţii Poveşti cu telecomandă, Reality Show. Spectacolul este unul dual. El conţine, spuneam, propriile experienţe (proiectate sau nu) ale eului, dar şi fişele de observaţie ale realităţii, colorate, şi ele, de un fel de nevoie de „show“.
Recomandat de bookiseala.ro
